PARACLISUL
SFÂNTULUI EFREM AL ARIZONEI
După obișnuitul început, se zic
Canonul Sfântului Efrem al Arizonei
Cântarea I
Irmos:
Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Multele pătimiri ce le-ai răbdat pentru izbânzile cele duhovnicești au adeverit lucrarea Duhului Sfânt întru tine, căci toată truda ta a fost de a urma desăvârșit Evangheliei lui Hristos și a-i purta pe brațe pe cei încredințați ție spre dobândirea Învierii. Pentru aceasta ne-ai și chemat să fim biruitori prin osteneala trezviei și stăruința împărtășirii cu Trupul și Sângele Domnului, al Celui Care ne-a deschis prin Cruce și Înviere calea spre nemurire.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Ai învățat de la maica ta lucrul cel cuviincios al evlaviei și rugăciunii, dar, venind în pustia Athonului, ai primit hrana cea bărbătească a pomenirii morții și, cu cutremur, ai priceput cât de nestatornic este fumul nălucirilor viețuirii pământești. Pentru aceasta, cu toată puterea voinței, ți-ai lepădat voia în ascultare de Sfântul Iosif, care, veselindu-se tainic de ascultarea ta, îți umplea desaga sufletului cu merinde dumnezeiască și veșnică binecuvântare.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Meșteșugul cel dumnezeiesc al rugăciunii de toată vremea, l-ai învățat ucenicind la Sfântul tău Stareț Iosif, care, ca un înțelepțit de Dumnezeu, te-a purtat pe cărările cele ostenicioase ale multor nevoințe, Preacuvioase Părinte Efrem, cunoscând roada trudei neîncetate și având înștiințare că Însuși Domnul a binevoit întru tine spre a aduce mult folos celor care însetează după un povățuitor neînșelat.
Slavă…
Trupul ți s-a istovit de durere și de neputință, dar nu te-ai lepădat de pomenirea numelui mântuitor și nici de nevoința fără seamăn a împlinirii poruncilor Evangheliei, dumnezeiescule Părinte Efrem. Pentru aceea alergăm cu tot sufletul către tine, deoarece am văzut podoaba cea preacurată a sfioșeniei tale, care mărturisește în chip de netăgăduit că Dumnezeu S-a sălășluit deplin întru tine spre mântuirea ta și a multora cărora le vei fi precum un soare.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
În vremea Judecății și a descoperirii întregii frumuseți, milioanele de milioane de fii ai lui Adam vor vedea că tu ești cea mai frumoasă dintre făpturi, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, minune și podoabă neasemuită a întregii firi omenești. De aceea, încă de pe acum, te rugăm Preacurată, mijlocește pentru mântuirea noastră și învrednicește-ne ca și chipul nostru lăuntric să fie zugrăvit în Cartea Vieții, pe care Fiul tău o va deschide spre a fi cunoscută de toți fiii oamenilor.
Cântarea a III-a
Irmos:
Doamne, Cela Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Am adormit în somnul moleșelii, iar vicleanul ne spune că suntem nimic și nu se mai poate face nimic. Însă glasul tău de Dumnezeu insuflat ni se face cutremur de trezire pentru trezvie, Sfinte Părinte Efrem, arătându-ne, cu neîngrădită putere, că suntem după chipul și asemănarea Preasfintei Treimi, iar înainte ne stă o luptă plină de greutăți, dar și de vigoarea și voioșia cea tainică a lucrării dimpreună cu harul lui Dumnezeu.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Din dragoste nețărmurită pentru semeni, te-ai făcut apostol al inimilor care suspină după mântuire, Preacuvioase Părinte Efrem, iar cei care au ajuns în aurora privirii tale s-au simțit îmbrățișați de dragostea Duhului Sfânt și lăcrimau, întrebându-se ce bine au făcut în viață ca să ajungă să te cunoască. Dar tu, ca un fiu blând al lui Hristos, te-ai sălășluit, prin rugăciune, sub picioarele acestora și, cu umilință, L-ai vestit lor pe Cel Care ține lumea cu privirea lui.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Fuiorul de raze și străluciri ale Luminii nezidite s-a sălășluit în inima ta, Preacuvioase Efrem al Arizonei, adăpându-te cu roua sfințeniei și hrănindu-te cu mana cea cerească a noimelor dumnezeiești, ce se dau celor care-I urmează lui Hristos până în moartea pe Cruce. Luminează-ne și pe noi să pricepem că încercările și necazurile se biruie cu paza gândurilor și adâncirea în rugăciunea lui Iisus, întru care fiecare se face oștean viteaz al străjuirii minții în Dumnezeu.
Slavă…
Familiile creștine, pe care le-ai cuprins cu binecuvântarea ta, se veselesc, pentru că, prin tine, au primit și bogățiile pământești și pe cele cerești, avându-te pe tine ca pe un snop de lumină, care adună întru sine grâul cel însutit al revărsărilor de har. Tu zâmbești în inimile taților, umpli de surâs fețele mamelor, îi veselești cu bucurie zglobie pe copii și umpli de seninătate căruntețile bunicilor; de aceea ei se strâng dimpreună și-ți șoptesc la urechea inimii: Te iubim și veșnic îți mulțumim!
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Foarte suntem robiți de pofte și de aprinderi pătimașe și fiecare gând neghiob ni se face cale de urmat, iar astfel mintea devine răspântie drăcească. De aceea alergăm la tine, Preasfântă Stăpână, știindu-te călăuzitoarea celor care vor să se mântuiască, și cu umilință îți cerem să ne dai lacrimi ca să stârpim nebunia relelor porniri, să ne umpli de nădejde ca să înfruntăm întunericul cel deznădăjduit al lumii și să ne ții până în sfârșit întru Biserica Fiului tău, cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească.
Stihira:
Nu a adormit ochiul tău cel lăuntric, ci neîncetat a privit către Domnul prin rugăciunea lui Iisus, dumnezeiescule Părinte Efrem; pentru aceea și privirea ta cea firească s-a preamărit și s-a împodobit cu cuprinderea nemărginitelor zări ale Luminii nezidite.
Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Efrem, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Sedealna,
glasul al 4-lea:
Odihnă și ședere și popas te-ai făcut nouă, celor ce mult am pribegit în căile cele colțuroase și pline de venin ale lumii, Sfinte Părinte Efrem, și, prin însăși viețuirea ta, ai revărsat mulțime de har, înnoindu-ne viețile și tămăduindu-ne de otrava cea ucigătoare a vicleșugurilor păcatului. Luminează-ne până în temelia sufletului ca, văzând acolo chipul cel sobornicesc întru care ne-a zidit Dumnezeu, să ridicăm mâinile și, prin Cruce, să îmbrățișăm întreaga fire omenească.
Cântarea a IV-a
Irmos:
Tu eşti întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Ai privit peste veacul trecător și, unindu-ți privirea cu cea a lui Dumnezeu, le-ai văzut pe toate cele ce vor curge prin vreme. Pentru aceea, din încredințarea Preasfintei Treimi, ți-ai săvârșit ctitoriile prin toată America, pentru ca să fii slujitor, ocrotitor și părinte al mucenicilor de la sfârșitul veacurilor de pe aceste meleaguri. Miluiește-i pe toți cei care vor apuca acele vremuri, că să-și aibă temelia neclintită și lucrătoare în unirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Ai viețuit ca un bărbat plin de înțelepciune și ai murit ca un sfânt, dumnezeiescule Părinte Efrem, căci, prin lucrarea minții, ai semănat în trup cuvintele Evangheliei, făcându-se acestea semințe roditoare de sfinte moaște. Iar noi nu încetăm să ne veselim că ne privești acum cu ochii lui Dumnezeu, Cel de Care te-ai lăsat locuit în răstimpul viețuirii pământești și Care te-a preamărit cu sfințenie încă din vremea când umblai printre noi.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Din depărtările zărilor pline de har, ai venit la noi, Preacuvioase Părinte Efrem, și ne-ai izbăvit și de delirul însetărilor din deșertul lumii, și de alergarea după nălucirile care niciodată nu pot fi atinse. Picură și în inimile noastre lacrimile umilinței tale ca, astfel curățându-ne, să ni se deștepte ochii sufletului și să vedem cât de înglodați suntem în cele pământești, dar să aflăm, prin vitejia rugăciunii, și unduirile cele sfinte ale revărsărilor de har.
Slavă…
Din tinerețe ai fost iubitor de liniște și tăcere și, călătorind pe această cale, ai învățat ce trebuie să faci spre a-ți ascunde gândurile în Cer, dumnezeiescule Părinte Efrem. Desfă și slobozește și mintea noastră cea înșurubată în păcat ca, privind zările mântuirii, să purcedem pe calea care ne duce la pădurea cea cu răcoroasă sfințenie, în care cresc miliardele de pomi ai tăcerii, trezviei și rugăciunii, odrăsliți din inimile tuturor Sfinților.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Nu a fost vreo clipă în viața ta în care să te fi despărțit de gingășia cea femeiască, Preacurată Fecioară, însă întru totul ai fost biruitoare peste păcat, adeverindu-ne tuturor nesfârșita delicatețe a lui Dumnezeu, Care nu voiește suferința nimănui. Pentru aceea și noi îți mulțumim și cădem la picioarele tale, ca înaintea celei care ești biruitoare asupra tuturor fricilor omenești și cea mai curajoasă dintre oameni, căci pentru noi toți ai spus „Da” Celui Care a voit a Se întrupa din tine și a Se face asemenea nouă.
Cântarea a V-a
Irmos:
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel preaînalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Războirile cele cumplite ale gândurilor moarte, ne-ai învățat să le biruim prin rugăciunea lui Iisus, minunatule Părinte Efrem, ca astfel să ne învrednicim a vedea, după răstimpul luptei și al răbdării, gândurile cele de lumină ale lui Dumnezeu, prin care a făcut toate firile, făpturile și lucrurile din lumea văzută. Încă te rugăm să limpezești auzul și privirile noastre ca, primind noi voioșia cea de taină a zidirii, să ne fie sprijin aceasta în toate ostenelile sufletești.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Din dumnezeiasca ta cunoștință, ne-ai arătat că lipsirea celor materiale se cuvine să o primim cu bucurie, iar necazurile ce vin asupră-ne să le înfruntăm cu bărbăție, încredințându-ne deplin voii Tatălui. Pentru aceea, cei ce te-au luat pildă și te urmează pe calea lucrării rugăciunii îți urmează și în înțelepciune, minunatule Părinte Efrem, aflând bucuria veșnicei cunoștințe și lepădând știința cea fără de gust a mișunării minții pământești.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Frumusețea viețuirii tale întru Duhul Sfânt este ca o oglindă, care ne vădește în ce fel arătăm pe dinlăuntru și cât de departe suntem de asemănarea dumnezeiască, cea care atât de luminat strălucește întru tine, preaînțeleptule Efrem. Înnoiește-ne viețuirea lăuntrică prin rugăciune și curaj ca, asudând după puteri în strădania pentru Dumnezeu, să sporim și în înțelepciunea cea din lucrare, care face văzută rădăcina tuturor gândurilor.
Slavă…
Voința lucrătoare în silința omului mult ai cinstit-o, Preacuvioase Părinte Efrem, arătându-ne tuturor că ea este catargul vieții noastre, în care Duhul suflă cu putere spre a ne purta corabia vieții către limanul cel fericit al Împărăției. Dăruiește-ne și nouă statornicia în cutezanță ca, săvârșindu-le pe toate cu ajutorul lui Dumnezeu, să înaintăm în binecuvântările Evangheliei și să vedem cu ochii noștri lucrarea cea tainică a mântuirii.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Rugăciunea ta e alabastru făcut din lacrimile tuturor oamenilor, Pururea Fecioară Marie, pe care, cu înțeleaptă și dumnezeiască rânduială, o dăruiești, vărsând-o peste Fiul tău spre a-I fi spălat trupul când este pus în mormânt. Pentru aceea și noi, cu făclii în mâini și cu fețele luminate, putem cânta acum și pururea, dimpreună cu toți cei care s-au născut din femeie: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!
Cântarea a VI-a
Irmos:
Doamne, Cela Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Ai călcat peste mulțime de scorpioni duhovnicești și i-ai biruit cu nerăutatea ta, dumnezeiescule Efrem, căci forfota și zvârcolirea patimilor nu se găsea întru tine. Pentru aceea și noi întindem brațele spre tine, cerând mila și darul tău ca, întru acestea, picioarele noastre să treacă nevătămate printre ispitirile otrăvite ale aceste lumi și, ostenind întru răbdare, să ne aprindem cu văpăile cele răcoritoare ale venirii harului Duhului Sfânt.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Sufletele noastre rănite și mutilate de grozăvia și nebunia născocirilor materialnice aleargă pribege căutând odihnă, însă, prin amărăciune cunoscând înșelăciunea celor pământești, suspină înaintea lui Dumnezeu, cerând ajutor și reazem în această lume pururea clătinată de valuri și de pofte stricate. Pentru aceea, te-a făcut Domnul oază a multor suflete, adăpându-ne cu apa cea vie a Evangheliei, care curăță toată înșelăciunea și înnoiește mințile întru vederea și gustarea celor mai presus de lume.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Șarpele cel de demult și-a scuturat clopoțeii nebuniei și ai semeției, vestindu-ne că este izbânditor în inimile tuturor fiilor lumii prin otrava limbii sale. Dar tu, Sfinte Părinte Efrem, adâncindu-te în pustia lumii cu rugăciunea lui Iisus, i-ai stârpit puterea prin vestea cea bună a Evangheliei, făcându-te următor al Maicii Preacurate, cea care, la Bunavestire, a zdrobit capul șarpelui, dăruind această biruință întregii firi omenești.
Slavă…
Fățărnicia fariseilor ai înfruntat-o cu rugăciune pentru întreaga fire omenească, neclintindu-te din hotărârile primite întru Lumina lui Dumnezeu, Sfinte Părinte Efrem. Pentru aceea, cu binecuvântarea cea lucrătoare a Starețului tău, ai dăruit Americii douăzeci de ctitorii, dintru care au crescut portocalii cei cerești ai focului și dulceții credinței dreptslăvitoare, a căror veste cu bucurie a fost purtată în cele patru zări ale mântuirii.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Soare cu raze pururea strălucitoare și fără de umbră ne ești, dumnezeiască Fecioară și Maică, întrucât tu ni te-ai făcut veșnică și binecuvântată amiază, iar dragostea ta niciodată nu apune din inimile copiilor lui Dumnezeu. De aceea te rugăm, luminează-ne cu făptuire nestemata credinței ca, ascunzând-o în cele mai tainice ale omului lăuntric, să facem din inimă lumină și vistierie cerească, întru care se aude șipotul viu și dumnezeiesc al sfintelor șoapte ale Evangheliei.
Stihiri:
Brațele părintești le-ai deschis cu pocăința ta de Dumnezeu văzătoare, preaînțeleptule Părinte Efrem, iar suspinurile ți-au fost împodobite cu lacrimi care, precum niște nestemate, au fost adunate în vistieria Împăratului tuturor.
Chipul Tatălui l-ai văzut întru Fiul și, urmând Acestuia, ai trăit viața Lui, cufundându-te cu totul în adâncurile Evangheliei și dobândind privire dumnezeiască, întru care sunt cuprinse deopotrivă și cele văzute, și cele nevăzute.
Îmbrățișarea Sfântului Duh primind, îndată te-ai înștiințat că aceasta nu s-a mărginit doar pentru tine, ci ți s-a încredințat pentru a cuprinde în rugăciunile și dragostea ta pe toți oamenii, din toate timpurile și din toate locurile.
Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Efrem, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului, şi Sfântului Duh, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Condac,
glasul al 3-lea:
Băutură dulce și cu mireasmă cerească este dragostea ta pentru oameni, Sfinte Părinte Efrem, căci pe toți ne-ai slujit după puteri, cinstindu-ne cu prietenia ta dumnezeiască. Luminează-ne și nouă mințile ca să pricepem că puterea cea firească a dragostei tale a fost topită în Trupul și Sângele Domnului pentru ca, dintru Jertfa dragostei lui Hristos, să iasă înnoită și să se dăruiască întregii lumi, ca una care a zăbovit și a asudat dimpreună cu Dumnezeu-Omul în rugăciunea din Ghetsimani.
Prochimen, glasul al 4-lea:
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.
Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?
APOSTOLUL
Preotul: Înţelepciune.
Din întâia Epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, citire (1 Corinteni 13, 1-13):
(dacă la săvârşirea paraclisului nu se află nici un preot ori diacon,
Apostolul şi Evanghelia pot fi citite de către un simplu credincios,
cu luare-aminte, cu smerenie şi dragoste)
De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul prorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre prorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte prorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.
Preotul: Pace ţie, cititorule. Citeţul: Şi duhului tău. Aliluia…
EVANGHELIA
(Ioan 15, 1-14)
Preotul: Cu înţelepciune drepţi, să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor. Credincioşii: Şi duhului tău. Preotul: Din Sfânta Evanghelie de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, citire. Credincioşii: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie. Preotul: Să luăm aminte.
Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl Meu este lucrătorul. Orice mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi orice mlădiţă care aduce roadă, El o curăţeşte, ca mai multă roadă să aducă. Acum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe care vi l-am spus. Rămâneţi în Mine şi Eu în voi. Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic. Dacă cineva nu rămâne în Mine, se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard. Dacă rămâneţi întru Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi ceea ce voiţi şi se va da vouă. Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai Mei. Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea. Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui. Acestea vi le-am spus, ca bucuria Mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfântului Duh.
Pentru rugăciunile Preacuviosului Tău Efrem, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi, după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte fărădelegile noastre.
Stihiră:
Prieten al lui Hristos te-ai făcut, căci Lui I-ai slujit ca Unui Dumnezeu și Om, minunatule Părinte Efrem, iar El mărturisește înaintea tuturor veacurilor că Îl iubești cu întregimea duhului și cu toate puterile ființei tale. De aceea mijlocirilor tale ne încredințăm și te rugăm, învrednicește-ne și pe noi cu osârdie a asculta de poruncile iubirii lui Dumnezeu și a aproapelui, ca astfel, la toate îndemnurile din Evanghelie, să răspundem prin lucrare, zicând: Să fie binecuvântat!
Preotul:
Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta. Cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări. Înalţă fruntea dreptmăritorilor creştini şi trimite peste noi milele Tale cele bogate. Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu folosinţele cinstitelor Puteri Cereşti celor fără de trup; pentru rugăciunile cinstitului, măritului Proroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale celor între Sfinţi Părinţilor noştri, mari dascăli şi ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur, Atanasie cel Mare, Chiril, Nicolae al Mirelor Lichiei şi Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni; ale Sfinţilor, măriţilor, bunilor biruitori Mucenici; ale Sfântului Preacuviosului Efrem al Arizonei; ale Preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel sfinţit şi Dimitrie cel Nou; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana; ale Sfântului (numele), a cărui pomenire o săvârşim astăzi şi pentru ale Tuturor Sfinţilor, rugămu-ne, Multmilostive Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoşii, şi ne miluieşte pe noi.
Doamne miluieşte (de 12 ori).
Apoi ecfonisul:
Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni…
Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, credinciosul zice această rugăciune:
Cu bucurie și nădejde, venim acum la tine, Preacuvioase Părinte Efrem, neîncetând a ne minuna de frumusețea viețuirii tale și de bogăția de daruri care se revarsă peste toți cei ce te cinstesc, cerându-ți rugăciunile. Cu adevărat, ai crescut lângă Sfântul Iosif și nu numai că te-ai umplut de lumina harului său, ci, prin ascultarea ta desăvârșită, ai intrat dimpreună cu el în tărâmul sfințeniei, unde nu mai este cuget ori făptuire care să nu fie săvârșite înaintea Preasfintei Treimi. Minunată și iarăși minunată este dumnezeiasca ta sfioșenie, adeverind tuturor cuviința cerească a apropierii tale de Dumnezeu și de oameni, pe care ai sorbit-o din zborul cel de foc al dragostei Serafimilor și cuprinderea cea îndumnezeită a privirii Heruvimilor.
Ajută-ne să pricepem că ești prietenul nostru mai presus de orice suntem noi în stare a gândi sau a face, căci dragostea ta este atotbiruitoare în Hristos, iar străvezimea ei adună în îmbrățișare pe tot omul. Înnoiește-ne viețile și inimile cu harul Preasfântului Duh, făcând să ne sporească puterea voinței, ca, prin râvnă curată, să urmăm Domnului Hristos prin împlinirea poruncilor Evangheliei și rugăciune de toată vremea. Și fie ca, în ceasul în care sufletul ni se va despărți de trup, să te avem pe tine ajutor și acoperământ spre a ne învrednici și pe noi să ne împărtășim din slava cea preacurată a milei Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Amin.
Doamne miluieşte (de 12 ori).
Cântarea a VII-a
Irmos:
Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Ai dezvăluit minciuna drăcească și ai vădit armele ruginite ale diavolului, învățându-ne a fi viteji oșteni ai lui Hristos, care se întrarmează cu preaputernica armă a rugăciunii lui Iisus, Sfinte Părinte Efrem. Curățește, luminează și păzește mințile noastre cu straja rugăciunilor tale părintești, ca nu cumva, prinzându-ne vrăjmașul prin obiceiurile noastre cele vechi, să ajungem iar la viață împrăștiată și înăbușită, care este nimic altceva decât moarte sufletească.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Prin furtuni se mântuiesc și se desăvârșesc sufletele omenești; pentru aceea ne-ai arătat cum să fim temerari și să ne punem nădejdea în Dumnezeu în toate împrejurările vieții, Sfinte Părinte Efrem, căci și tu tot asemenea ai fost încercat de Domnul și te-ai făcut strălucitor precum un diamant, care, prin razele sale, răsfrânge lumii frumusețea cea dumnezeiască a feței Mântuitorului Hristos.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Urmând întru toate starețului tău, asemenea ți-ai pus nădejdea în Maica Preacurată, având-o neîncetată ocrotitoare, luminătoare și grabnic ajutătoare. Iar ea a mângâiat inima ta cu vederi dumnezeiești și prisos de har și binecuvântare, adăugându-ți-le și pe toate cele pământești și aducând în îmbrățișarea ta mulțime mare de noroade, care odihnesc la sânul tău ca într-o poiană înconjurată de luminișuri pline de înfloriri dumnezeiești.
Slavă…
Timpul nu este în mâinile noastre, ci grabnic ne curge printre degete, dumnezeiescule Părinte Efrem, iar noi ne povârnim spre mormânt, uitând că, toată materia ce o strângem pe lângă noi, aici o vom și lăsa în ceasul strămutării la cele veșnice. Sădește-ne în inimi semințele Învierii ca, înmugurind și întru noi cuvintele Evangheliei, să ne învrednicim a vedea și spicele mântuirii, care, din încredințarea lui Dumnezeu, vor fi adunate în jitnițele cerești.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Ca o Maică preabună și cu inima îndurerată de nebuniile săvârșite de fiii săi, iarăși și iarăși ne cureți de mânjiturile păcatului și ne dăruiești hainele împrospătate ale gândului de pocăință, întru care se îmbracă toți cei ce râvnesc a dobândi curăția minții. Miluiește-ne și ne păzește până în cel din urmă ceas al vieții noastre, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, și, umplându-ne de darul cunoștinței și recunoștinței, învață-ne a pricepe, măcar în parte, dragostea ta cea dumnezeiască și fără de întoarcere spre sine.
Cântarea a VIII-a
Irmos:
Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Pace și bucurie revarsă privirea ta, dumnezeiescule Părinte Efrem, căci rugăciunea de toată vremea ți-a pogorât în inimă tihna cea veșnică dăruită de Dumnezeul păcii. Umple de roua lacrimilor și privirile noastre ca, văzând prin lucrare puterea poruncilor Evangheliei, să ne izbăvim de judecata asupra semenilor celor asemenea cu noi, spre a se rupe și nimici lanțul cel rău ce ține omul în temnița cea lăuntrică a morții sufletești.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Lucrare neîncetată în hărnicia pomenirii lui Dumnezeu a fost viața ta, Preacuvioase Părinte Efrem. Pentru aceea și numele Domnului Hristos ți-a fost cheie și poartă deschisă către Împărăția cea de Lumină a Preasfintei Treimi. Învață-ne și pe noi, cei șchiopi la cuget, să fim statornici în rugăciune și, luând aminte la numele cel sfânt pe care îl chemăm, să ni se dezrădăcineze adâncirile cele pătimașe ale năravurilor rele.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
În mormântul tău, te-ai așezat în tăcerea somnului care așteaptă trâmbițele Învierii, dar, prin rugăciunile tale lucrătoare, ne însoțești în tot ce săvârșim și în toată osteneala lăuntrică, minunatule Părinte Efrem. Pentru aceea și noi venim la mormântul tău ca la un pat pe care te odihnești, fiind ostenit de această viețuire pământească, însă știm că, prin părtășia ta la dumnezeiasca fire, ne auzi limpede și cel dintâi pas al inimii, pe care îl facem spre tine.
Slavă…
Cu fecioria duhului fiind încununat prin nemăsurate și neștiute nevoințe, dumnezeiescule Părinte Efrem, din dragoste pentru noi, te-ai făcut străjer al vieților noastre, învățându-ne că setea neostoită către desfătările lumești este dorul cel veșnic al sufletului după Dumnezeu, dar care a fost înjugat de pofta ochiului spre a fi înmormântat în pământ. Ară și inimile noastre cu plugul cel preaputernic al Evangheliei ca, ieșind la lumină avuția cea îngropată, să o putem da lui Dumnezeu, Cel Care Însuși știe câtă hrană, mângâiere și agoniseli pământești ne sunt de folos.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Dăruitoare a cunoștinței și mijlocitoare a intrării în Lumina cea veșnică a lui Dumnezeu, te avem pe tine, Mireasă Nenuntită, căci, toți cei care au răspuns cu dragoste dragostei tale, s-au împărtășit din bucuria cea părintească a Tatălui, dăruită lumii prin Fiul, întru Duhul Sfânt. Așează-ne și pe noi pe calea cea binecuvântată a Sfintelor Taine, ca astfel să ne ostenim întru cunoștință, iar viețile noastre să se umple de pacea și binecuvântarea cea limpede a Preasfintei Treimi.
Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaslăvindu-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Irmosul:
Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a IX-a
Irmos:
Spăimântatu-s-au cerurile şi marginile pământului s-au cutremurat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor în trup.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Dragostea și neosândirea semenilor a împărățit în toate făptuirile tale, încât Duhul Sfânt ți s-a odihnit desăvârșit în suflet, căci pe nimeni n-ai lepădat din îmbrățișarea inimii. Vino dimpreună cu noi și învață-ne să umblăm pe căile acestei lumi cu mintea ascunsă în Dumnezeu, ca astfel, nevăzuți și neștiuți, să intrăm pe cărarea cea strâmtă, care este străjuită de nemărginitul șir de cruci al tuturor celor care s-au mântuit.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Foarte s-a înmulțit întru noi răutatea prin cugetele osândirii aproapelui și prin împuținarea dragostei; de aceea și rugăciunile tale ni se fac pavăză, Sfinte Părinte Efrem, smulgându-ne din mocirla cea puturoasă a judecării semenilor. Fă să strălucească și întru noi pomenirea ta cea plină de har ca, primind de la tine seva rugăciunii, să ne apropiem de taina cea mare a înnoirii omului lăuntric, cea care cere strâmtorarea până la moarte a poftelor și a patimilor necurate.
Stih: Sfinte Efrem, dăruiește-ne luare-aminte în rugăciune!
Ai păstrat tăcerea întru bucuria nădejdii și tânguirea inimii, căci niciodată nu ai încetat a cădea la picioarele Domnului Hristos și a cere milă pentru tine și pentru întreaga fire omenească, Preacuvioase Părinte Efrem. Cu sfioșenia ta cea îngerească, pururea cuprinde clipele vieții noastre și du-ne și dă-ne lui Dumnezeu atunci când ne aducem aminte de El, dar mai ales când Îl uităm, socotind că lumea aceasta s-a făcut prin sine și nu este străjuită de privirea și dragostea Sa.
Slavă…
Cu vreme și fără vreme, ai luptat până la sânge cu subțirimile cele ascunse ale păcatului, multostenitorule Părinte Efrem, și, dimpreună cu Hristos, ai biruit moartea până în străfundurile ființei tale. Pentru aceea și lucrarea ta se săvârșește cu putere dumnezeiască, întrucât nu te-ai făcut învățător ce slujește la doi domni, lui Dumnezeu și lui mamona, ci, ceea ce ai lucrat întru tine spre mântuire, îi înveți și pe alții să facă întocmai, la măsurile râvnei lor.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Fiind cea mai de preț făptură a firii omenești, te-ai făcut împreună-lucrătoare cu Sfânta Treime la sfatul cel dumnezeiesc al Întrupării Fiului, primindu-L în sânurile cele lăuntrice și îmbrățișându-L spre a-I dărui trup Celui Ce Este și e de necuprins pentru toată zidirea. Fie ca, întru curăția ta de porfiră și cleștar, să ne găsim pururea odihnă, dumnezeiască Mireasă, iar ochii inimii să ne rămână înlăcrimați, sorbind în viețile noastre pocăința și recunoștința.
Apoi:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în Ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăţia, puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Apoi troparele, glasul al 6-lea:
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului, şi Sfântului Duh.
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău; toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.
A Născătoarei de Dumnezeu:
Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, căci tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Efrem, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori).
Şi se face otpustul:
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Efrem al Arizonei şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.