Rugăciune către Sfântul Martin

a celui care cade ușor în întristare

Dumnezeiescule Părinte Martin, vin înaintea ta, mărturisindu-mi neputința sufletească și trupească, prin care cad foarte grabnic în întristare și amărăciune. Primește-mă și pe mine, ca pe unul care a fost frânt de mulțimea de gânduri ale răutății, ale poftelor lumii și ale relelor aduceri aminte. Voiesc a mă apăra de fărădelegea din lume și îi dau putere asupra mea, judecându-i pe cei care o săvârșesc. Mă dezbin de aproapele, socotindu-mă mai presus de greșelile lui, iar apoi, în parte sau deplin, ajung să le fac pe cele asemenea, îngăduind Domnul aceasta ca, măcar astfel, să mă fac împreună-pătimitor cu neputințele semenilor.

De aceea, te rog, Sfinte Martin, ridică-mă și slobozește-mă din robia gândurilor de judecată, ca, spălând cu lacrimi întunericul inimii mele, să-mi răsară lăuntric lumina și nădejdea cea lină a împărtășirii din blândețea lui Hristos-Dumnezeu, Cel Care nu are pe nimeni de pierdut și pe toate le iconomisește spre curățarea, îndreptarea și mântuirea tuturor. Ocrotește-mă, Sfinte Martin, până în cea din urmă clipă a vieții, iar la trecerea în veșnicie, învrednicește-mă a vedea strălucirea Împărăției Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.