
Scurtă rânduială de rugăciune către
Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian
Tropar
Ați revărsat dragostea lui Hristos în lume prin mulțimea de tămăduiri și binefaceri, Sfinților Cosma și Damian, iar cu înțelepciunea și chibzuința voastră dumnezeiască, ați pus umărul la purtarea durerilor noastre și, cu razele credinței în Înviere, ne-ați smuls din temnița deznădăjduirii. Pentru aceea și noi ne-am învrednicit, prin darul vostru, de voinicie sufletească și ne-am lepădat de înnoroirile cele de-a stânga, sorbind din apa cea vie și înnoitoare a credinței.
Condac
Reazem de lumină ne sunt rugăciunile și mijlocirile voastre, Sfinților Cosma și Damian, căci, fiind strâmtorați în chingile întunericului sufletesc și încătușați în lanțurile necunoștinței și nesimțirii, se prăpădesc viețile noastre, amăgindu-ne pe noi înșine în neîncetate îndulciri pământești. Stingeți în noi toate mișcările păcatului ca să ajungă la asfințit moartea noastră lăuntrică, iar ochiul inimii să se umple de zâmbetul cel veșnic al biruinței asupra morții și să cântăm Domnului: Aliluia!
Icos
Doborâți de mulțimea suferințelor, suspinăm către voi, Sfinților Cosma și Damian, rugându-vă să împletiți lacrimile voastre cu tânguirile noastre ca, astfel, să fim și noi curățați și ridicați către nunta cea lăuntrică și minunată cu Hristos-Dumnezeu, Mirele Bisericii. Tămăduiți-ne pe noi, cei care ne-am cufundat în râvna pentru cinstirea omenească, pentru ca, lepădându-ne de mincinoasa slavă primită de la oameni, să vă grăim întru curăție și adevăr:
Bucurați-vă, fire de aur, prin care se țese și în urzeala sufletelor noastre veșmântul rugăciunii,
Bucurați-vă, graiuri pline de stelele propovăduirii Fiului lui Dumnezeu, prin care se luminează noaptea patimilor noastre,
Bucurați-vă, trepte pietruite cu statornicia bunătății și a smereniei, prin care urcăm și noi spre deplina bucurie,
Bucurați-vă, miresme dumnezeiești, prin care suntem tămăduiți de amărăciunea cea otrăvitoare a roiurilor de patimi,
Bucurați-vă, răsărituri lăuntrice, întru care, dimpreună cu pruncii, în nevinovăție suntem socotiți,
Bucurați-vă, primăveri ale iubirii de semeni, prin care au îmbobocit în lume nenumărate minuni,
Bucurați-vă, înrâuriri cerești, dintru care se anină peste capetele noastre ploaia cea lină a milostivirii părintești,
Bucurați-vă, focuri vii, strălucind dintru văpaia Evangheliei și luminându-ne și nouă calea Crucii lui Hristos,
Bucurați-vă, primeniri veșnice, prin care ne izbăvim din mocirla cea împuțită a îngâmfării, a nesăturării și a moleșirii,
Bucurați-vă, raze ale bucuriei, pogorâte asupra lumii în boabele de rouă ale sănătății trupești și sufletești,
Bucurați-vă, piscuri gemene, care îmbrățișează seninul cel veșnic al Împărăției Preasfintei Treimi,
Bucurați-vă, ferestre ale inimii, prin care intră și în străfundurile simțirilor noastre privirea lui Dumnezeu,
Bucurați-vă, Sfinților Cosma și Damian, potire ale dragostei lui Hristos, dintru care se îndulcesc inimile celor ce-și mărturisesc neputințele!
O cântare a Canonului
În coliba cea surpată a neputințelor și a bolirilor noastre, ați intrat cu bunătate, Sfinților Cosma și Damian, și, nescârbindu-vă de duhoarea rănilor, ne-ați ridicat din așternutul cel necurat al cugetării stricate, al pomenirii răului, al slavei deșarte și al trândăviei. Pentru aceea și noi vă cinstim ca pe niște vistierii ale mântuirii noastre, întru care am aflat comorile cele mari ale umilinței, ale pocăinței și ale recunoștinței.
Stih: Sfinților Cosma și Damian, tămăduiți sufletele și trupurile noastre.
S-au prăvălit cu totul viețile noastre spre pământ și întuneric, Sfinților Cosma și Damian, și nu găsim întru noi nici temere de Dumnezeu, nici măsură, nici rosturi în statornicie, ci totul este lihnire, secătuire, pustiire și colb purtat de toate vânturile patimilor. Pentru aceea și inima noastră e copleșită și, suspinând cu întristare de moarte, cere, prin voi, lui Dumnezeu razele nădejdii și ale temeluirii vieții în Adevăr.
Stih: Sfinților Cosma și Damian, tămăduiți sufletele și trupurile noastre.
Zăbavnici suntem la rugăciune și neisprăviți în toate cele care ne luminează viața, Sfinților Cosma și Damian, însă voi vă zoriți a veni întru întâmpinarea noastră pentru a ne învăța să punem înaintea lui Dumnezeu toate neputințele și Lui Însuși să-I descoperim toate sfaturile inimilor noastre. Pentru aceea, noi înșine mărturisind că ne aflăm în scrumul aprinderilor pătimașe, cerem de la voi dar de limpezime și cugetare sănătoasă.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Mințile fiindu-ne robite de pofte, se aprind cu mânia cea urâtoare de frați, Sfinților Cosma și Damian, și, năpustindu-ne în împiedicările nepăsării, ne lepădăm de Evanghelie și Cruce prin fiecare simțire a noastră. Dar voi, ca niște viteji luptători și biruitori ai diavolului, izbăviți-ne de zdrobirile din prăpăstiile fărădelegii, strălucindu-ne cu lumina cunoștinței și dăruindu-ne cuget smerit și înțelegere a cărărilor mântuirii.
Și acum… a Născătoarei de Dumnezeu:
Pajiște înverzită și împodobită cu nestemate de flori cu petale de lacrimi ne este mila ta, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, de aceea, toți osteniții lumii își găsesc la tine căpătâi de odihnă, revărsându-și durerile și sorbind din slobozenia purtării Crucii. Pentru aceea te rugăm să ne cuprinzi și pe noi în unduirile cele cerești ale harului Duhului Sfânt, ca, fiind curățați prin mărturisire, să ne învrednicim a gusta din Trupul și Sângele Domnului, care, prin dumnezeiasca iconomie, I-a fost dăruit de firea omenească prin tine.
Rugăciune
Gospodari ai harului lui Dumnezeu bogați în tămăduiri, vă cunoaștem pe voi, Sfinților Cosma și Damian, căci, nevoindu-vă întru curăția vieții, ați dobândit buna îndrăznire către Domnul, dăruindu-ne și nouă înțelepciune și smerenie pentru a nu mai strecura „țânțarul” greșelilor aproapelui și a înghiți „cămila” păcatelor noastre (Matei 23, 24). Pe această cale și noi, învățând a ierta semenilor noștri, începem a gusta din darul cel mare, tăinuit de Dumnezeu în împreună-pătimirea cu semenii, dintru care râvnim a intra și a ne uni cu Domnul în dragostea Sa, care nu are pe nimeni de lepădat, ci pe toți îi îmbrățișează în chip nevăzut și desăvârșit.
Sfinților Cosma și Damian, vă rugăm pe voi, ajutați-ne să culegem mulțimea neghinelor din inimile noastre și, aruncându-le în focul și lacrimile pocăinței, să i le dăm deplin dragostei Domnului Hristos, pricepând astfel că nu mai este răstimp să pierdem vremea, căci aici și acum este clipa mărturisirii înaintea lui Dumnezeu, Cel Ce Este aici și acum, pretutindenea și în vecii vecilor. Amin.