Rugăciune către Amma Siluana,
de mijlocire către Dumnezeu Tatăl
Cuvioasă Amma Siluana, acum strălucind și fiind sălășluită în slava cea neapusă a Părintelui Luminilor, ne îndreptăm spre tine lacrimile noastre și suspinăm după graiul tău cel alinător, izvodit în rugăciune pentru toată firea omenească.
În viețuirea ta pământească, prin neîncetata trudă lăuntrică pe care o ai săvârșit spre plinirea graiurilor Evangheliei, ai îmbrățișat cu toate puterile sufletești Crucea lui Hristos, iar El, sălășluindu-Se întru Tine, te-a învățat adâncul suspinului dăruit de pogorârea Duhului Sfânt, prin care ai îmbrățișat firea omenească cea una, săvârșindu-se și întru tine dorirea cea veșnică a Fiului Care întru Duhul grăiește Tatălui: „Ca toți să fie Una, precum și Noi una suntem” (Ioan 17, 22).
Cere Părintelui Ceresc să ne mistuie toată despărțirea de El și de semenii noștri, pe care am dobândit-o fie din lucrarea păcatelor prin îndulciri și moleșeli, fie din nesimțire și uitare, fie din răzvrătire și împotrivire, fie din puținătatea dragostei în care ne zvârcolim.
Ridică pentru noi privirea ta către Părintele Ceresc și, sorbind, pentru cei din veacul pământesc, din șuvoaiele strălucirii Celui Ce Este, iarăși și iarăși potopește cu lumină tot întunericul și orbirea sufletească întru care zăcem, ca deopotrivă să deslușim și unde ne aflăm, dar să ne fie și spre deplină înfățișare înaintea Domnului cu toate ale noastre, astfel încât să pricepem călătoria prin care ni se cuvine a trece spre întărirea credinței și spre lucrarea după putere a poruncilor Evangheliei.
Acoperă-ne și pe noi cu curăția cea nesfârșită a slavei dumnezeiești, ca, înecându-se în lumina lacrimilor smolirea vieților noastre, să fim curățați prin lucrarea de viață dătătoare a pocăinței – singura care ne întoarce din tărâmul roșcovelor spre a ne înfățișa Tatălui, Celui Care neîncetat ne așteaptă și ne întâmpină cu neasemuită dragoste, pregătindu-ne inelul cel mai presus de închipuire al înfierii dumnezeiești.
Limpezește și înnoiește întru noi cântecul cel lăuntric pe care Tatăl ni l-a pus la temelia sufletului, însă noi l-am stins, lăsându-ne cotropiți de poverile pământești și de deznădejdea noastră cea de toate zilele. Preschimbă în pâine mulțimea neputințelor și a lacrimilor noastre, ca, pe toate aducându-le tu înaintea Părintelui, să fie încredințate Fiului spre deplina îmbrățișare a Sfântului Duh și spre înnoirea noastră prin merindea cea veșnică. Amin.
Rugăciune către Amma Siluana,
de mijlocire către Dumnezeu Fiul
Cuvioasă Amma Siluana, acum toate șoptirile inimii tale poposesc la urechile Fiului lui Dumnezeu și El, primind rugăciunile și suspinul tău pentru toată firea omenească, pururea străluminează ochii tăi prin părtășia la dumnezeiasca fire, iar brațele și inima ți le deschide cu neasemuita cuprindere a îmbrățișării dumnezeiești.
Viețuind printre oameni și adâncindu-te cu totul în graiurile Fiului lui Dumnezeu, ai ieșit din groapa și din valea morții, căci fața Lui îți strălucea lăuntric și te chema la unirea cea de taină, cu care Mirele Bisericii îi întâmpină pe toți cei ce aleg să iubească lumina mai mult decât întunericul. Și astfel ai purces cu osârdie pe calea chemării Sale și ți-ai spălat haina sufletului cu nesfârșite șiroaie de lacrimi, prin al căror tăiș adânc, Însuși Hristos a curățat toată puterea stricăciunii dintru tine, născându-te iar și iar prin fiecare moarte lăuntrică pe care te ajuta să o înfrunți ca, trecând prin ea, să înviezi dimpreună cu El. Iar noianul tău de durere ce s-a înecat în lacrimi a rămas neștiut de nimeni, însă mai apoi a fost vădit în puterea lucrătoare a cuvintelor tale, întru care se cunoaște deopotrivă și măsura vitejiei tale lăuntrice, dar și deplina ta părtășie la cugetul însetat de pocăință al Sfinților Părinți.
Și precum, în viețuirea ta cea pământească, te-ai îngropat cu Hristos în mulțimea nenumăratelor dureri și suferințe sufletești și trupești prin care ai trecut, tot așa, dimpreună cu El, urzește tu, din suspinurile, durerile, lacrimile și sfâșierile noastre lăuntrice, giulgiu care să ne înfășoare moartea lăuntrică și să ne țină alipiți de Domnul. Și astfel, venindu-ne El alături și unindu-Se cu noi în moartea noastră, să ni Se facă cunoscut ca un Biruitor asupra morții și iadului, iar sufletele noastre să-și agonisească viață din lumina cea fără de ani a Învierii Sale.
Alipește cu totul inimile noastre veștede de dragostea și frumusețea Fiului lui Dumnezeu, ca în fiecare zi să înmugurească și să se umple gândurile, cuvintele și faptele noastre de bobocii cei nemuritori și roditori ai cuvintelor Evangheliei, cea care a fost dăruită lumii din dragostea Tatălui, prin suspinarea Sfântului Duh în negrăita smerenie a Fiului, Care a venit și a pășit printre noi. Amin.
Rugăciune către Amma Siluana,
de mijlocire către Dumnezeu Duhul Sfânt
Cuvioasă Amma Siluana, nemaifiind îngrădită de viețuirea în trup, privirea ta s-a făcut atotcuprinzătoare prin nețărmurita îmbrățișare a Duhului Sfânt, El fiind Cel Care călăuzește lacrimile și suspinul tău pentru mântuirea noastră, spre a te purta astfel în adâncurile fără seamăn ale smereniei Sale dumnezeiești, prin care pe toți ne slujește și ne iubește.
Trudind pentru Dumnezeu în veacul pământesc, dragostea ta pentru semeni a fost deopotrivă curățitoare și luminătoare, căci a urmat cu stăruință și ascultare adierii și lucrării înnoitoare a Duhului Sfânt, Cel Care pretutindenea este și pe toate le plinește, deslușind adâncurile fără seamăn ale graiurilor Evangheliei și căile curățirii lăuntrice. Iar Duhul, dăruindu-ți belșug de înțelepciune și lucrare spre mângâierea, alinarea și tămăduirea nenumărator suflete, te-a umplut de hărnicia lucrătoare a cuvântului prin care scoți iarăși și iarăși din nedumerire, uitare, nesimțire, sfâșiere lăuntrică, bolire și moarte sufletească mulțime mare de semeni ce s-au rătăcit de la rosturile și temeiurile vieții pe acest pământ.
Călăuzește-ne și pe noi către bucuria care răsare în inimă după ploile îmbelșugate ale lacrimilor, ca astfel să ne învrednicim a vedea și curcubeul cel dăinuitor al strălucirii Împărăției Cerurilor, unde, prin lucrarea Mângâietorului, toate durerile și suferințele pe care le-am unit cu Crucea lui Hristos se vor preface în nemuritoare slavă.
Învrednicește-ne și povățuiește-ne a umbla pe calea în care plângerea noastră deznădăjduită să ia sfârșit în veacul pământesc, învățându-ne a ne înfățișa încă de acum pe de-a-ntregul privirii Duhului Sfânt, Care cercetează și cunoaște toate mai presus de timp și loc, dar și dăruiește tămăduire și înnoire lăuntrică celor care tânjesc a o dobândi.
Lărgește puțin câte puțin inimile noastre în dragostea pentru aproapele, ca și în noi să se deschidă calea către îmbrățișarea atotcuprinzătoare a firii omenești, care se săvârșește în omul lăuntric prin venirea și lucrarea Duhului Sfânt, Cel Care dimpreună cu Tatăl și cu Fiul dăruiesc înfierea dumnezeiască tuturor celor care iubesc mai mult graiurile Evangheliei decât orice cuget al lor, pogorându-se ei în deplina lepădare de sine și urcând, cu fiecare mișcare sufletească, pe Crucea lui Hristos. Amin.
