PARACLISUL

SFÂNTULUI GAVRIIL GEORGIANUL

CEL NEBUN PENTRU HRISTOS

 

După obișnuitul început, se zic:

 

Canonul Sfântului Gavriil

 

Cântarea I

Irmos:

Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

În taina viețuirii copilărești ți-a înmulțit Tatăl chemarea prin mângâierea Duhului Celui Sfânt, dumnezeiescule Gavriile, iar în jocul tău ai început a zidi bisericuțe din pietricele, adeverindu-se tainic graiurile prin care Fiul Părintelui îți grăia în inimă. Hristos Însuși era Cel Care te purta cu gingășie și iscusință spre vitejia mărturisirii credinței, prin care știa că vei arăta și vesti întregii lumi darul cel mare al Întrupării Sale, sfărâmând cu puterea cea nebiruită și făcătoare de viață a Preasfintei Treimi, idolii cei de gând ai lumii îndobitocite de materie.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Nu ai găsit înțelegere pentru căutările tale în familia în care te-ai născut, minunatule Gavriile, iar când mama ta ți-a aruncat Evanghelia în latrină, ai socotit că a venit vremea ca încă din această lume să te unești deplin cu Dumnezeu. De aceea ai și pornit pe drumul pribegiei pentru Hristos, măcar că erai încă un copilandru; iar Domnul îți grăia neîncetat în inimă și, pentru rugăciunile tale fierbinți, spre sfârșitul vieții sale a învrednicit-o și pe mama ta a primi tunderea călugărească.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Nu-ți era cu putință să rămâi la nici unul din sfintele locașuri pe la care te-ai perindat, Sfinte Gavriil, căci abia erai trecut de doisprezece ani, iar stăpânitorii comuniști dăduseră porunci asupritoare prin care să ruineze în toate chipurile așezămintele credinței în Hristos Domnul. De aceea, în focul cel sfânt al râvnei tale, ai cunoscut durerea cea nemăsurată a batjocurii aduse lui Dumnezeu și ai învățat a ridica rugăciuni fierbinți pentru înnoirea credinței și iertarea lepădărilor lăuntrice ale tuturor celor care și-au întors fața de la Părintele Ceresc.

Slavă…

Trecând de timpuriu prin greutățile foamei și lipsirii de sălaș și de lucrurile cele mai de trebuință, preaînțelepte Gavriil, ai cunoscut binecuvântările viețuirii celei aspre și pline de osteneli, întru care se odihnește lucrarea cea tainică a înnoirii lăuntrice prin puterea Preasfântului Duh. Pentru aceea și umbletele tale prin mănăstirile Georgiei s-au făcut țesătură de binecuvântări pentru aceste ținuturi, ocrotindu-le cu rugăciunile pe care Însuși Hristos le săvârșea în inima ta tinerească și plină de focul dragostei Sale.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Neîncetat se presară peste lume minunile și milele tale, Preacurată Maică și Fecioară, căci dragostea ta pururea ne însoțește, acoperind cu lacrimi toate căderile noastre și împodobind cu lumina cea tainică a Învierii toate suspinurile după Dumnezeu. Pentru aceea și noi ridicăm glasul cel lăuntric al inimii spre tine, știind că ești împreună-pătimitoare în durerile noastre, iar purtarea ta de grijă nu trece cu vederea pe nimeni dintre cei cu sufletul zdrobit de neputințe ori păcate.

 

Cântarea a III-a

Irmos:

Doamne, Cela Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Ai ajuns să fii socotit nebun de cei din vremea ta, Sfinte Gavriil, pentru că mintea le era cu totul târâtoare în materie, slujind deplin numai trupului și pântecelui și bunătăților celor văzute și pământești; însă nu te-ai spăimântat de îndârjirea lor asupra ta, căci erai încredințat de Duhul Sfânt că nu materia nestatornică a biruit lumea, ci Hristos cu Crucea și Învierea Sa. Pentru aceea și rugăciunile tale i-a înveșmântat pe prigonitorii tăi cu strălucirea chipului lui Dumnezeu, mijlocind pentru ei înaintea Ziditorului tuturor.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Rămânând fără nici o putință de a-ți câștiga pâinea, ai răbdat cu bărbăție și ai ajuns a mânca de prin gunoaie, purtând ocara batjocurilor și prigonirilor celor care te urau; dar tu nu te-ai lăsat biruit de mâhnirea deznădejdii, ci scormonind prin mizeriile lumii ai scos la lumină icoanele de care mulți se lepădaseră spre a se închina stăpânitorului acestei lumi. Iar tu, ca un iconom al celor dumnezeiești, ai adunat toate icoanele găsite și plângeai înaintea lor cu multe lacrimi spre a dobândi iertare și îndreptare toți cei care le socotiseră gunoaie.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Crivățul necredinței a înghețat inimile multor oameni și, nemaideslușind chipul lui Dumnezeu dintru ei, s-au făcut asemenea dobitoacelor, Preacuvioase Gavriil, prin căutări și făptuiri care se zvârcolesc numai în materie. Dar tu, luând asupra ta întreaga lor lepădare, ai încredințat-o deplin lui Hristos, Cel Care unindu-Se cu tine, te-a purtat prin taina cea adâncă a rugăciunii din Ghetsimani spre a-ți deschide brațele prin Cruce spre îmbrățișarea întregii firi omenești.

Slavă…

Nimic din cele de sub cer nu-ți este de trebuință, căci întreaga ta râvnă și lucrare ai pus-o în dragostea de Dumnezeu și de aproapele, Sfinte Gavriil, și nu te-ai lăsat păcălit de prisosul cel materialnic, întru care e tăinuită prin confort însăși taina fărădelegii. Pentru aceea, toți cei care au deslușit lucrarea nevoințelor tale, cinstesc neasemuita înțelepciune a lui Dumnezeu, care prin nebunia ta pentru Hristos a batjocorit toate nebuniile poftitoare ale pământenilor, ridicând povara multor păcate și mistuindu-le în focul Duhului Sfânt.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Șuvoiul milei tale se pogoară spre noi ca și o dumnezeiască și blândă cascadă, împletind lacrimile tale cu cele ale noastre, Preacurată Fecioară, și vindecând rănile, sfâșierile și suspinele cele mai tăinuite ale inimii. Pentru aceea ne veselim foarte, căci dobândindu-te Maică și preaputernică mijlocitoare, știm că prin rugăciune ne tămăduim viețile cu sfintele tale alinări, ridicându-ne din mâhnirea cea amară prin strălucirile cele dumnezeiești ale cuvintelor Fiului tău, dăruite tuturor prin Evanghelie.

 

Stihira:

Ai purtat nevoința nebuniei pentru Hristos, înălțând flamura dragostei tale pentru Dumnezeu, Preacuvioase Părinte Gavriil, căci primind de la Domnul darul cunoașterii inimilor, ai lucrat cu puterea Duhului Sfânt, tămăduind mulțime nenumărată de suflete și aducându-le pe calea cea strâmtă a poruncilor Evangheliei.

 

Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Gavriil, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Sedealna

glasul al 4-lea:

Nebuniile tale cele pline de îndrăzneală ni s-au făcut adâncire în rugăciune, dumnezeiescule Gavriil, căci privirea ta pătrunzătoare a fost purtată de raza Duhului Sfânt, ca prin năpraznicele tale șuturi sau îmbrânciri să ne izbăvești din încovoierea cea strivitoare a păcatului. Pentru aceea și noi îți mulțumim că prin neîncetate osteneli și rugăciuni te-ai făcut vas ales al Mângâietorului, plin de bogăția dragostei lui Dumnezeu, dintru care și noi sorbim licoarea cea plină de mireasmă a nădejdii mântuirii noastre.

 

Cântarea a IV-a

Irmos:

Tu eşti întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Asmuțirea cuvintelor tale ocărâtoare ne aduce pe buze pelinul și amărăciunea păcatelor, Preacuvioase Gavriil, pe care vădindu-le înaintea lumii ne izbăvești de veșnica ocară din vremea Judecății. Strămută viețile noastre în aluatul cel sfânt al Evangheliei, ca dospind și întru noi sfintele graiuri al Cuvântului Tatălui, să creștem în cuptorul încercărilor celor de multe feluri și astfel să ne facem hrană a Dumnezeului Celui Viu și bucurie pentru toți semenii noștri.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Dorul cel lăuntric pentru mântuirea tuturor mistuindu-te, ai preschimbat toate răsuflările tale în rugăciune de mijlocire, dumnezeiescule Gavriile, Însuși Domnul ridicând stăpânirea ta mai presus de toată înțelegerea noastră trupească. Fii tu cel care ne ridică din stingerea cea cumplită a morții sufletești, ca dintru chipul tău revărsându-se și asupra noastră strălucirea Învierii lui Hristos, să ne ridicăm din somnul cel cumplit de amarnic al îndulcirilor și poftelor pământești.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Îmbrâncind moartea dintru noi, ne-ai izbit de întunericul cel veșnic, Sfinte Părinte Gavriil, zguduind din temelii viețile noastre și prinzându-ne în cleștele cel de foc al sfântului cutremur dinaintea măreției dragostei lui Dumnezeu. Uimitoare și nespus de lucrătoare s-au arătat toate săvârșirile tale, căci Atotputernicul, Cel Care nu poate fi îngrădit de nici o lege sau mărginire, a lucrat întru tine cu putere, batjocorind, spre a fi lepădat, tot fariseismul și toată fățărnicia și minciuna din taina inimilor noastre.

Slavă…

Încruntarea privirii tale pătrunzătoare se arăta a fi toată alcătuită din mânie, dar degrabă ea se lăsa cunoscută în strălucirea milostivirii dumnezeiești, Preacuvioase Gavriil, dăruind pricepere și iscusință tuturor minților care au iubit lumina mai mult decât întunericul. Curăță-ne și nouă chipurile de colburile și mizeriile nenumăratelor pângăriri pe care le-am săvârșit și dintru care ne-am dobândit nărav, ca astfel cu privire limpede să deslușim dumnezeiasca mărinimie cea pentru tot omul.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Tăcerea și smerenia ta nu se lasă cunoscute deplin nici pentru mințile netrupești, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, căci taina dragostei tale este adâncită în inima Fiului, unindu-se deplin cu toate cele pe care El le are ca un Dumnezeu și Om. Pentru aceea și noi suspinăm înaintea ta, încredințându-ne pe de-a-ntregul sufletul în mâinile tale și cerându-ți să plinești pentru noi toate cele care ne sunt de trebuință pentru deplina înnoire lăuntrică și dobândirea întru cunoștință a strălucirii celei de Sus.

 

Cântarea a V-a

Irmos:

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel preaînalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Năpraznicul și cerescul foc printru care ai aprins portretul lui Lenin, a pârjolit cumplit inimile celor care se închinau satanei prin idolatrizarea fericirii pământești, râvnitorule Gavriile, pentru aceea te-au și zdrobit în bătaie, cu drăcească sete călcându-te în picioare și măcinându-te cumplit cu pumnii răutății lor. Dar tu nicidecum nu te-ai tulburat, știind că a trece din lumea aceasta îți este spre viață și bucurie veșnică întru vederea strălucirii feței lui Hristos, Cel Care a fost, este și va fi de-a pururi Dumnezeu adevărat și Om adevărat.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Nu a îngăduit Dumnezeu să fii omorât de comuniști, căci nimeni nu s-a rugat pentru ei așa cum ai făcut-o tu, mărturisitorule Gavriile, pentru aceea și Domnul a făcut din tine un semn și o pecete a bunătății Sale, dăruindu-ți putere nemăsurată, deplin lucrătoare întru dragostea cea dumnezeiască. Iar tu, ca unul care știa Cine îi este Prieten, le-ai răbdat pe toate cu stăruință, iubind a fi de-a pururi cu El și întru El, prin preaputernica lucrare a iubirii pentru vrăjmași.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Scrâșnetul dinților și turbarea năpustirilor celor care te căzneau, nu te-au tulburat, Preacuvioase Gavriil, căci înainte vreme în rugăciunile tale te-ai pogorât la iad suspinând pentru întreaga fire omenească și făcându-te împreună-pătimitor cu toți cei care au întors fața lor de la Dumnezeu. Tămăduiește și izbăvește și inimile noastre din cumplita încleștare a deznădejdii și a mâhnirii, întorcându-ne pe toți către Hristos, Cel Care S-a pogorât la iad să dezlege toate belciugele și legăturile morții.

Slavă…

Când va veni ceasul cel cumplit al stăpânirii întunericului, Sfinte Gavriil, să ni te faci pavăză de lumină și punte peste prăpăstiile păcatului, ca pe tine avându-te ajutător și ocrotitor să fim cuprinși în îmbrățișarea ta cea preacurată. Adâncește-ne și pe noi în unirea cu Trupul și Sângele Domnului, ca intrând întru noi simțirea și ființarea cea dumnezeiască a lui Hristos, să nu ne înspăimântăm de năpustirile morții, ci să stăm cu trezvie întru nădejdea și vederea strălucirii celei de Sus.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Bucurie veșnică și sămânță de lumină nemuritoare este fiecare privire a ta, Dumnezeiască Mireasă, căci unde ajung razele blândeții și ale bunătății tale, totul înverzește întru veselia cea lăuntrică a bunelor nădejdi. Fii nouă scară de izbăvire din afundarea în păcat, ca ținându-ne cu putere de milostivirea ta de Maică și Fecioară, să ostenim după cuviință pentru izbăvirea noastră și să ne învrednicim a ne numi fii ai tăi și în veacul acesta trecător și în cel pururea fiitor.

 

Cântarea a VI-a

Irmos:

Doamne, Cela Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Ca o poartă a Împărăției Cerurilor s-a făcut inima ta, iscusitule Gavriile, căci cu măiestria rugăciunilor i-ai tăinuit întru Lumina cea nematerialnică pe toți cei care s-au arătat iubitori de Hristos și au voit cu toată osârdia a se înnoi lăuntric. Pentru aceea și mulțime mare de noroade aleargă acum către moaștele tale, năzuind să cuprindă în suflete măcar o firimitură din belșugul cel pururea dăruitor al dragostei tale către Dumnezeu și semeni.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Primenire luminoasă a cugetelor noastre aduce podoaba cea plină de mărinimie a chipului tău, Preacuvioase Gavriil, căci bunătatea care strălucește dintru tine se face merinde, băutură și sălaș pentru toți osteniții lumii. Pogoară și întru noi hrana cea sfântă a umilinței, ca gustând cu bărbăție din toate cele pe care Domnul ni le rânduiește, să le trăim pe toate dimpreună cu El și astfel să ne întremăm sufletele curățindu-ni-se toate spoielile lăuntrice prin care ne acoperim cu minciuni păcatele, rănile și sfâșierile inimii.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Pe scena multelor nebunii și fărădelegi ascunse ale lumii, te-ai suit ca un viteaz al Sfântului Duh, Cuvioase Părinte Gavriil, și, purtând jugul nebuniei pentru Domnul, ai dezrădăcinat mulțime de urâciuni știute doar de Dumnezeu, sorbind otrava lor și plângând cu neîncetate suspinuri pentru uneltitorii unora ca acestea. De aceea și slava ta este ca a unui uriaș al Duhului, căci de mii și milioane de ori ți-ai pus sufletul pentru toți cei care s-au zămislit pe acest pământ, îmbrățișându-ne cu putere mare prin rugăciunea din Ghetsimani a lui Hristos.

Slavă…

Strălucind cu Slava cea nematerialnică a Împărăției s-a făcut cunoscută taina cea adâncă a viețuirii tale pământești, Preacuvioase Gavriile, căci ostenelile cele pentru dragostea lui Dumnezeu ți-au covârșit toate durerile și neputințele trupului. Slobozește și viețile noastre din chingile cele aspre ale păcatului, ca alergând cu bunăvoire spre adâncimile smereniei, să gustăm cu bucurie dintru hrana cea nestricăcioasă a Trupului și Sângelui lui Hristos.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Toată frumusețea cea înmiresmată a florilor lumii nu este îndestulătoare pentru a înfățișa strălucirea zâmbetului tău, Maică Pururea Fecioară, căci în inima în care tu poposești se va revărsa bogăția cunoștinței și a rugăciunii neîncetate. Învrednicește-ne și pe noi a cunoaște taina venirii tale ca, făcându-ne stăruitori în trezvie și lucrarea poruncilor, să pășim și noi pe calea cea strâmtă și binecuvântată pe care au călătorit toți cei care au dobândit înfierea dumnezeiască.

 

Stihiri:

Tulburând reaua așezare lăuntrică a stăpânitorilor comuniști cu mărturisirea ta, Sfinte Gavriil, au pornit ei asupra ta urgie mucenicească, nicidecum știind că inima îți este unită cu cea a Fiului lui Dumnezeu. Pentru aceea nici nu au izbândit asupra sufletului tău, ci te-au îmbogățit cu grâul cel ceresc al mărturisirii, snopindu-ți trupul în cumplite bătăi.

Cântecele și dănțuirile tale le-ai pus dimpreună cu batjocuri și vorbe de ocară, făcându-te priveliște dumnezeiască pentru îngeri și ciudată scălâmbăială pentru oameni, minunatule Părinte Gavriile. Iar cu nebuniile tale țesut-ai năvoade de mântuire pentru nenumărate suflete, vestindu-L tuturora pe Adevărul-Hristos și păcălindu-i pe cei mai mulți cu iscusita și părelnica ta nebunie.

În nenumărate suflete ai ctitorit lucrarea mântuirii, Preacuvioase Gavriil, și până azi nu încetezi a revărsa mulțime mare de daruri și tămăduiri peste toți cei care prăznuiesc pomenirea ta întru bucuria inimii. Miluiește-ne pe toți cei care ne minunăm de uimitoarea ta viețuire pământească și, dobândind binecuvântarea ta, ajută-ne să rămânem statornici în dragostea cea pentru Dumnezeu.

 

Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Gavriil, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Condac,

glasul al 3-lea:

Zănatic și tulburat cu mintea ai fost socotit de cei care și-au împotmolit mintea în înțelepciunea lumească, Preacuvioase Gavriile, dar cei care s-au adăpat din izvoarele cele preacurate ale înainte-vederii tale, au gustat după puteri din măsura cea dumnezeiască a viețuirii pe care o duceai. Pentru aceea nu s-au lăsat păcăliți de chipul nebuniei părelnice întru care te arătai lumii, ci s-au adâncit în rugăciune, fiind purtați de duhul tău cel preaputernic și înnoitor de suflete.

 

Prochimen, glasul al 4-lea:

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.

Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?

 

APOSTOLUL

Preotul: Înţelepciune.

Din întâia Epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, citire (1 Corinteni 1, 18-31):

Dacă la săvârşirea paraclisului nu se află nici un preot ori diacon, Apostolul şi Evanghelia pot fi citite de către un simplu credincios, cu luare-aminte, cu smerenie şi dragoste.

Fraților, cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: „Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o”. Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru cei chemaţi, şi iudei şi elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înţeleaptă decât înţelepciunea lor şi ceea ce se pare ca slăbiciune a lui Dumnezeu, mai puternică decât tăria oamenilor. Căci, priviţi chemarea voastră, fraţilor, că nu mulţi sunt înţelepţi după trup, nu mulţi sunt puternici, nu mulţi sunt de bun neam; ci Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe cei înţelepţi; Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari; Dumnezeu Şi-a ales pe cele de neam jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt, ca nici un trup să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Din El, dar, sunteţi voi în Hristos Iisus, Care pentru noi S-a făcut înţelepciune de la Dumnezeu şi dreptate şi sfinţire şi răscumpărare, pentru ca, după cum este scris: „Cel ce se laudă în Domnul să se laude”.

Preotul: Pace ţie, cititorule. Citeţul: Şi duhului tău. Aliluia…

 

EVANGHELIA

(Ioan 2, 13-25)

Preotul: Cu înţelepciune drepţi, să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor. Credincioşii: Şi duhului tău. Preotul: Din Sfânta Evanghelie de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, citire. Credincioşii: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie. Preotul: Să luăm aminte.

 

În vremea aceea erau aproape Paştile iudeilor, şi Iisus S-a urcat la Ierusalim. Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani. Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele. Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie. Şi şi-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: „Râvna casei Tale mă mistuie”. Au răspuns deci iudeii şi I-au zis: Ce semn ne arăţi că faci acestea? Iisus a răspuns şi le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica. Şi au zis deci iudeii: În patruzeci şi şase de ani s-a zidit templul acesta! Şi Tu îl vei ridica în trei zile? Iar El vorbea despre templul trupului Său. Deci, când S-a sculat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că aceasta o spusese şi au crezut Scripturii şi cuvântului pe care Îl spusese Iisus. Şi când era în Ierusalim, la sărbătoarea Paştilor, mulţi au crezut în numele Lui, văzând minunile pe care le făcea. Iar Iisus Însuşi nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi. Şi pentru că nu avea nevoie să-I mărturisească cineva despre om, căci El Însuşi cunoştea ce era în om.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pentru rugăciunile Preacuviosului Tău Gavriil, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte fărădelegile noastre.

 

Stihiră:

Nu aveai trebuință ca oarecine să-și mărturisească gândurile și tainele înaintea ta, Sfinte Gavriil, căci Domnul îți deschidea vederii inimile tuturor, făcându-te asemenea Lui și întru dragostea pentru semeni și întru a cunoaște ceea ce este în om. Pentru aceea, neîncetat ne cuprinzi în rugăciunile tale, dăruindu-ne mângâierea cea dumnezeiască întru care se vindecă și se curăță toate rănile și puroaiele bolirilor și a mâhnirilor noastre.

 

Preotul:

Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta. Cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări. Înalţă fruntea dreptmăritorilor creştini şi trimite peste noi milele Tale cele bogate. Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu folosinţele cinstitelor Puteri Cereşti celor fără de trup; pentru rugăciunile cinstitului, măritului Proroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale celor între Sfinţi Părinţilor noştri, mari dascăli şi ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur, Atanasie cel Mare, Chiril, Nicolae al Mirelor Lichiei şi Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni; ale Sfinţilor, măriţilor, bunilor biruitori Mucenici; ale Sfântului Preacuviosului Gavriil cel Nebun pentru Hristos; ale Preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel sfinţit şi Dimitrie cel Nou; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana; ale Sfântului (numele), a cărui pomenire o săvârşim astăzi şi pentru ale tuturor Sfinţilor, rugămu-ne, Multmilostive Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoşii, şi ne miluieşte pe noi.

Doamne miluieşte (de 12 ori).

Apoi ecfonisul:

Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni…

 

Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, credinciosul zice această rugăciune:

Ai zdrobit toată puterea păcatului și a morții dintru tine, multmilostive Părinte Gavriil, căci pogorându-te întru cele mai de dedesubt ale iadului te-ai întâlnit cu Hristos Cel Ce a murit și a înviat pentru a ne dărui biruința cea veșnică, cu Care și unindu-te întru lucrarea dragostei și a rugăciunii de toată vremea ai învățat a purta povara de fărădelegi a lumii și a o aduce prin El, întru Duhul Sfânt, înaintea Părintelui Ceresc. De aceea, încă din timpul viețuirii tale pământești te-a preamărit Preasfânta Treime cu săvârșire de semne și minuni, cutremurând lumea spre a ne trezi pe toți din netrebnicul somn al moleșelilor trupești. Iar tu, ca un dumnezeiesc solitor ne cuprinzi în sfintele tale priviri, primenindu-ne prin taina îmbrățișării Sfântului Duh, întru care ni se sting toate vătămările sufletești și stricăciunea morții veșnice. Ajută-ne și nouă sărmanilor, să ne dezmeticim din amețeala cea plină de îndulciri a împătimirii noastre, ca pricepându-ne rostul pe acest pământ, să dobândim dragostea cea veșnică și adevărată, care a fost adusă lumii în dar prin răstignirea, moartea și Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Amin.

Doamne miluieşte (de 12 ori).

 

Cântarea a VII-a

Irmos:

Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Izbăvindu-ne din îmbulzelile cugetelor vătămătoare, ne-ai pleznit cu cuvinte usturătoare, Preacuvioase Gavriile, vădindu-ne adâncurile inimilor și lucrurile fărădelegilor săvârșite în taină. Însă, pe toate acestea făcându-le, ne-ai unit cu Biserica lui Hristos, luând asupra ta păcatele noastre și dăruindu-ne seva cea sfântă care curge în toate mădularele Trupului Bisericii, prin care se înnoiește alcătuirea sufletească prin dezrobirea din moartea veșnică.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Bucuria și slava cea dumnezeiască arătându-se strălucind pe chipul tău, minunatule Gavriile, grabnic ai acoperit-o cu chipul nebuniei deșucheate, batjocorind mincinoasele nădejdi ale cugetării lumești și îngropându-te în ascunsurile cele minunate ale minții lui Hristos. Pentru aceea și noi nu încetăm a ne uimi de lărgimea nețărmurită întru care Duhul Sfânt dăruiește slobozenie adevărată tuturor celor care li S-a făcut temeluitor al înfierii dumnezeiești.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Voiai să fii cunoscut ca un bețivan și iubitor de multe bucate, iubitorule de Lumină, Gavriile, ca stârnind cugetul cel întunecat, trupesc și disprețuitor al multora, să le dai astfel putere asupra ta și, în taină unindu-i cu tine, să le sorbi toate fărădelegile și astfel să-i înfățișezi deplin înaintea lui Dumnezeu. De aceea și Duhul Sfânt te-a insuflat a face nenumărate ghidușii, trăznăi și nebunii, folosind dragostea ta pentru semeni pentru a ne pescui din valul cel mocirlos al întemnițării în materie.

Slavă…

Ai trișat prin purtările tale cele văzute, păcălind o mulțime de oameni care se închinau stăpânitorului lumii, Cuvioase Părinte Gavriil, însăși aceasta făcându-ți-se pricină de dragoste desăvârșită pentru toți semenii, și, adunându-i în îmbrățișarea rugăciunilor tale, ai pogorât în viețile lor seninul și lucrarea cea sfințitoare a Mângâietorului. Fii alături de noi prin a ne ține alături de tine până în cea din urmă clipă a viețuirii vremelnice, spre a dobândi odihna cea mult dorită și de negăsit în zbuciumările veacului pământesc.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Toate ramurile înflorite vestesc tainic frumusețea ta de Mireasă și Fecioară, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, pentru aceea și înmiresmarea ta cerească adie în inimile noastre cu boarea cea mângâietoare a milostivirii. Învrednicește-ne și pe noi a ridica grai de mulțumire către tine, cea care fără de încetare ești înveșmântată în haina cea de nuntă alcătuită din înmiresmatele petale ale tuturor lacrimilor pe care tu neîncetat le pogori peste întreaga fire omenească.

 

Cântarea a VIII-a

Irmos:

Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Nezăgăzuită și grabnic lucrătoare este mila ta pentru noi, Preacuvioase Părinte Gavriil, căci tuturor toate făcându-te, ai luat asupra ta chipul nebuniei, ca prin această lucrare să tămăduiești nenumărate suflete înnebunite după slava cea stricăcioasă și ucigătoare a lumii. Iar cei care au cunoscut prin dezrobire dumnezeiasca ta lucrare, Îl slăvesc pe Hristos Dumnezeu, Cel Care întru negrăita Sa smerenie, ți-a dăruit adâncul dragostei și al cugetelor Sale.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Țopăind și săltând în dănțuirile tale șugubețe, Sfinte Părinte Gavriil, ai strămutat mintea multora dincolo de obișnuința cea de toate zilele, iar de acolo le-ai avântat către înțelesuri dumnezeiești, adeverindu-le că le cunoști deplin inimile și nu pot ascunde nimic de tine. Pentru aceea și cei care cu luare aminte au gustat un bob din mireasma rugăciunilor tale făcătoare de viață, dau neîncetat mărturie despre minunile care izvorau dintru tine precum ploile bogate și rodnice revărsate din nori.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Unde te aflai tu era de față și lucrător și Preasfântul Duh, minunatule Gavriile, căci veselia cea veșnică a milostivirilor tale este dar al Mângâietorului, care curăță și tămăduiește toată suferința și suspinarea neamului omenesc, dăruind unirea cu pătimirile Domnului Hristos și Învierea Sa din morți. Pentru aceea și sfintele tale moaște au umplut lumea de mireasma multor minuni, care se rostogolesc în cele patru zări ca niște bulgări de nea, spre răcorirea, bucuria și curățirea multor suflete.

Slavă…

Crinii nepătimirii și ai smereniei îți împodobeau grădinile cele lăuntrice, Preacuvioase Gavriil, îmbelșugând mireasma pajiștilor cerești, cele care se fac preumblare înnoitoare pentru toți cei care au făcut din Evanghelie cugetul inimii lor. Pentru aceea și noi, cu umilință ridicăm spre tine brațele rugăciunii, cerându-ți slobozire de păcate, trezvia minții și statornicie în apropierea și împărtășirea din Trupul și Sângele Domnului Hristos.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Celor aflați în vâltoarea suferințelor le vii întru întâmpinare, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, căci dintre pământeni nici unul nu a cunoscut adâncul durerilor mai bine ca tine, căci Cel Care a fost omorât pe Cruce era Fiul și Dumnezeul tău. Pentru aceea îți cerem cu încredințare sprijin și întărire, ca strămutându-ni-se viețile prin darul și înnoirea pocăinței, să gustăm la vremea rânduită din rodul cel preadulce al învierii noastre sufletești.

Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaslăvindu-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmosul:

Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a IX-a

Irmos:

Spăimântatu-s-au cerurile şi marginile pământului s-au cutremurat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor în trup.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Noaptea cea întunecată a deznădejdii înghite tot mai multe suflete în bezna depărtării de Dumnezeu, Preacuvioase Gavriil, dar strălucirea bunătății și a dragostei tale ne deschide cărările chemării Părintelui Ceresc, luminându-ne pașii cu râuri de lacrimi călăuzitoare. Nu înceta a ne fi ocrotitor, deslușind minții noastre nepricepute cuvintele cele de viață făcătoare ale Evangheliei, întru care e tăinuită întreagă dragostea Preasfintei Treimi pentru firea omenească.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Măcinișul istoriei veacului pământesc nu lasă pe nimeni să uite că e trecător prin această lume, Sfinte Părinte Gavriil, dar tu, ca un vultur ce cuprinde în sine seninurile dumnezeiești, te-ai purtat deasupra vremelniciei, săvârșind lucrarea cea uimitoare a nebuniei pentru Hristos. Povățuiește-ne și pe noi în căile cele sfinte ale Crucii lui Hristos, ca dobândind vrednicia minții prin sârguință în rugăciune și trezvie, să gustăm și din cuviința cea fără de tulburare a lacrimilor pentru mântuirea neamului omenesc.

Stih: Sfinte Gavriil, dăruiește-ne înnoirea pocăinței.

Amăgirile poftelor pământești își înfig colții în sufletele noastre prin lucrarea cea potrivnică a trupului îngrășat cu mulțime mare de patimi, sfâșiind lucrarea mântuirii precum o fiară necruțătoare; pentru aceasta alergăm cu grăbire către tine, dumnezeiescule Gavriil, știind că, prin înfocarea ta în rugăciune, ne poți dărui și nouă cugetarea cea smerită și bărbăție pentru a îndura toată împotrivirea relelor și mult învechitelor noastre obiceiuri.

Slavă…

Descurajarea pricinuită de multele căderi ne doboară sufletele, iar neîncetata năvălire a gândurilor pătimașe ne biciuiește mintea, Sfinte Gavriil, dar tu, ca un luptător încercat în bătălia cu dracii, învață-ne a stărui cu putere în cugetul de pocăință și în umilința care ne înfățișează înaintea lui Dumnezeu. Fă-te nouă preaputernic străjer al sufletelor și al trupurilor și învață-ne a purta nestinsă candela privegherii minții, întru a cărei lumină sunt tăinuiți și zorii mântuirii noastre.

Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:

Rugăciune stăruitoare întru Duhul Sfânt este suspinarea ta pentru noi, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, iar noi toți, cei care încă iubim lucrurile întunericului, alergăm către tine cerându-ți izbăvire din cumplita temniță a păcatului. Fă-te pentru noi început al cunoștinței dumnezeiești, ca lăsându-ne și noi cuprinși de blânda și atotbiruitoarea lumină a Evangheliei, să primim și focul cel ceresc sălășluit într-însa și așa să se mistuie prin lacrimi toate fărădelegile noastre.

 

Apoi:

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în Ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăţia, puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Apoi troparele, glasul al 6-lea:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău; toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, căci tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

 

Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Gavriil, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori).

 

Şi se face otpustul:

 

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Gavriil cel Nebun pentru Tine şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

 

error: Conținut protejat