
PARACLISUL
SFÂNTULUI NICHIFOR CEL LEPROS
După obișnuitul început, se zic
troparul şi condacul Sfântului Nichifor
Troparul
glasul al 3-lea
Minunatu-s-au Îngerii de luptele tale și de statornica bărbăție arătată întru nevoințe, Sfinte Părinte Nichifor, căci urmând Dreptului Iov ți-ai câștigat răbdarea în îndelungi pătimiri, cunoscându-L pe Dumnezeu, Cel Care a răbdat Cruce și moarte pentru învierea noastră. Pentru aceea și Domnul te-a împodobit cu darul facerii de minuni, iar noroadele pământului se veselesc de darurile tale și îți cântă cu recunoștință: bucură-te, dumnezeiesc povățuitor al monahilor; bucură-te, purtător al Luminii nezidite; bucură-te că sfintele tale moaște sunt izvor de bună mireasmă și neîncetate minuni!
Condacul
glasul al 2-lea
Trecând ca un viteaz prin durerile și cumplitele schilodiri ale leprei, te-ai avântat în împlinirea cuvintelor Evangheliei, Sfinte Nichifor, și te-ai făcut sălaș al Preasfintei Treimi, prin necurmata rugăciune și stăruință în răbdare. Pentru aceea te-ai și înveșmântat cu slava cea dumnezeiască și nematerialnică, purtând în trupul tău mult pătimitor strălucirea cea atotbiruitoare a Învierii lui Hristos.
Canonul Sfântului Nichifor cel Lepros
Cântarea I
Irmos: Apa trecându-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând israeliteanul, striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Vlăstar binecuvântat răsărit din ostrovul Cretei te cunoaștem pe tine, Sfinte Nichifor, iar roadele rugăciunilor tale hrănesc mulțime de noroade, dăruind tuturor sațiul gustului veșniciei, spre chemare la înnoirea lăuntrică. Curăță-ne inimile de toate rădăcinile stricăciunii, ca și întru noi să se facă lucrătoare Evanghelia lui Hristos, Cel Care a venit în lume pentru cei păcătoși.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Ai rămas orfan de mic și ai cunoscut preabine durerea lipsei de dragoste, Părinte Nichifor, însă Cel Care te povățuia în taină și îți purta de grijă era Însuși Fiul lui Dumnezeu. Pentru aceea și noi, cei care suntem împovărați cu simțămintele cele despărțitoare de Dumnezeu, suspinăm cerându-ți mila și ocrotirea părintească, spre a putea răzbi în acest veac anevoios pentru lucrarea dragostei.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Spre a-ți câștiga pâinea cea de toate zilele ai ucenicit într-o frizerie, Sfinte Nichifor, și, deprinzând meșteșugul cel de trebuință, ai slujit după putere înfrumusețării chipului oamenilor. Curăță și luminează și chipul nostru cel lăuntric, care s-a întunecat prin zvârcolirea cugetelor, prin privirea în zările păcatului, prin auzirea veștilor stricăciunii, prin adulmecarea fărădelegii și prin gustarea roșcovelor celor porcești.
Slavă…
Ai luat drumul Ierusalimului, urmând răposatei maicii tale Glicheria, Sfinte Nichifor, și pășind prin locurile în care a umblat Însuși Dumnezeu-Omul, Lui I-ai încredințat după putere viața ta. Învață-ne și pe noi a ne încredința Preasfintei Treimi, cu toate puterile sufletești, ca, nemaiascunzând nimic de Domnul, să încetăm a ne minți pe noi înșine, bineștiind că nimic nu se poate tăinui de privirea Sa atotvăzătoare.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Preacurată Născătoare de Dumnezeu, tu ești Maica orfanilor și a năpăstuiților, venindu-le grabnic întru ajutor, pentru că dimpreună cu Fiul tău ați cunoscut deplin traiul sărăcăcios în această lume. Miluiește-ne, Preabună, și ne dăruiește bogăția sănătății, ca dintru ea să rodească luarea-aminte la cuvintele Fiului lui Dumnezeu, prin a căror lucrare intrăm și noi pe cărarea cea strâmtă a mântuirii.
Cântarea a III-a
Irmos: Doamne, Cela Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Plecând cu binecuvântare arhierească spre ostrovul Chiosului, ai fost primit de către Sfântul Antim în leprozeria de care purta grijă, iar tu, luminându-te la vederea strălucirii chipului său, te-ai umplut de nădejdea binecuvântării dăruite ție de Dumnezeu. Ocrotește-ne și pe noi, Sfinte Nichifor, cu nebiruita ta putere, păzindu-ne de cumplita lepră sufletească a urâciunii și disprețului dintre oameni.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Îndrăgind cuvintele grăite de Fiul lui Dumnezeu în Evanghelie și gustând din focul lor cel veșnic, ai râvnit sfintelor cântări, Sfinte Nichifor, și ai ajuns psalt al bisericuței leprozeriei, slujind cu evlavie și văzând minunile săvârșite de Sfântul Antim, Starețul tău. Pentru aceea și noi te rugăm, prin cuvântul tău cel mângâietor, umple-ne pe toți de bucuria răbdării și de seninătatea celor care călătoresc în lume dimpreună cu Domnul.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Primenindu-te cu îndulcirea dumnezeiască a venirii harului și voind a nu mai fi despărțit de lucrarea sa, ai însetat a primi chipul cel monahicesc, Părinte Nichifor, ca astfel să-ți închini desăvârșit viața lui Dumnezeu. Iar Sfântul Antim, Starețul tău, a primit dorința ta cea bună și te-a afierosit Domnului Hristos, făcându-te oștean al Său și prin descoperire de Sus vestindu-i-se că vei moșteni darul său și vei ajunge făcător de minuni.
Slavă…
Făcând ascultare desăvârșită și sorbind astfel din binecuvântarea cerească a dragostei Preasfintei Treimi, te-ai făcut vas al harului, Sfinte Nichifor, și ai clădit nevoință peste nevoință, temeluindu-le pe toate în sărăcia și fecioria pentru Hristos. Pogoară și în inimile noastre strălucirea viețuirii tale, ca purcezând și noi pe calea purtării de fiecare zi a Crucii, să privim cu ochi curățați greutățile pe care Însuși Domnul le poartă dimpreună cu noi.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Dumnezeiască Fecioară și Maică, suspinele și lacrimile noastre le punem la picioarele tale, știind că inima înfrântă și smerită primește toată ocrotirea ta. Pentru aceea, te rugăm, dă-ne nouă a gusta din bucuria Crucii, ca prin îndelungă răbdare și stăruință în rugăciune, să înceapă a se ivi în noi mugurii cei înnoitori ai primăverii Învierii, care se înveșmântează întru Lumina cea de Sus.
Stihiri:
Trăind în ascultare ai intrat în taina cea mare a smereniei Fiului, pentru aceea și El a mijlocit pentru tine la Tatăl, ca Unul care este Întâi Născut dintre cei morți.
Cântarea inimii tale a cuprins unduirile cele dumnezeiești ale cuvintelor Evangheliei, întru care s-au desfătat cu sfântă îndulcire toți cei care au răzbit în veacul acesta pământesc.
Orb, schilod și paralitic te-a făcut lepra în trupul tău, dar văzător de Dumnezeu, sprinten în trezvie și vultur în zborul inimii te-a arătat Duhul Sfânt, ca să se preamărească și întru tine Crucea Fiului, din încredințarea Tatălui.
Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Nichifor, grabnic tămăduitorule, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Sedealna
glasul al 4-lea:
Neputincioșii lumii primesc de la tine privirea ta împodobită cu șiraguri de lacrimi, Sfinte Nichifor, căci tu cunoști nemijlocit povara durerilor pământești, iar mâna ta cea puternică se face reazem și ajutor dumnezeiesc celor istoviți și doborâți în dureri și boli. Nu înceta a veni printre noi și, surâzându-ne în inimi cu prietenia ta, învață-ne a ne petrece zilele în sfântă însoțire cu Dumnezeu.
Cântarea a IV-a
Irmos: Tu eşti întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti lumina celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Ca un pom tânăr crescut în tărâmul nevoințelor te-ai arătat, Sfinte Nichifor, și împuternicindu-te cu fiecare strădanie săvârșită în ascultare, ți-ai înfipt rădăcinile în adâncimile smereniei, aducând la lumină blândețea și pacea Duhului Sfânt. Pentru aceea nu te-ai îngrijorat de schilodirile aduse ție de lepră, ci toată nădejdea punând-o în Dumnezeu, le-ai primit pe toate ca din mâinile Sale.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Neîncetată a fost privegherea ta prin rugăciunea de toată vremea și, aflându-te în războiul cel duhovnicesc, nu ai slăbit strădaniile, Sfinte Nichifor, ci ca un viteaz te-ai avântat în truda cea aducătoare de har, săvârșită din dragostea față de semenii cei de aproape ori de departe. Slobozește-ne și pe noi din învârtoșările patimilor, ca intrând în lumina Evangheliei, să pășim întru bucurie, lepădând orbecăiala poftelor pământești.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Durerile tale cine le poate ști, afară de Dumnezeu, Preacuvioase Nichifor, de aceea suspinul tău cel lăuntric a găsit reazem și îmbrățișare deplină în suspinul Duhului Sfânt. Taină preamare a fost viața ta, căci purtând în inimă slava Soarelui Dreptății, ai fost învățat să sorbi puțin câte puțin din noianul durerilor lumii, ca și prin tine să se dăruiască neasemănată alinare firii omenești, mult încercată de puhoiul mândriei și de prăvălirile nebunești și pătimașe în deznădejde.
Slavă…
Lacrimile tale înveșmântate în milă, au îmbrățișat neputințele și căderile multor oameni, Sfinte Nichifor, dăruind nădejde și ridicare multora, care nici măcar nu auziseră de tine. Dar tu, urmând smereniei Domnului tău, ai voit a rămâne neștiut, spre a îmbrățișa cu putere necheltuită pe tot omul venit în lume și a-l purta în adâncurile dragostei lui Dumnezeu, spre dobândirea strălucirii depline întru Lumina Învierii.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Luminătoare și chivernisitoare a monahilor ești cunoscută, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, și tuturor celor care se sârguiesc a-l iubi pe aproapele prin puterea Evangheliei, le dăruiești cunoștință dumnezeiască și vedere cuprinzătoare a meșteșugurilor diavolești. Picură și în inimile noastre, Preacurată, neîmpuținata ta milă, ca astfel să ne trezim din somnul cel întunecat al moleșelii și trândăviei.
Cântarea a V-a
Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel preaînalt; pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Știind că ești închis în leprozerie pentru tot restul vieții, ai mulțumit lui Dumnezeu pentru cele dăruite ție, Sfinte Nichifor, iar când trupul a început să îți fie sfârtecat de colții leprei, ai răbdat mucenicește, știind că durerile te înveșmântează cu slava cea veșnică. Iar noi, minunându-ne de stăruința ta în nădejde și credință, îți cerem ocrotirea părintească și spor de înțelepciune.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Strălucirea curăției ai dobândit-o prin rugăciune, Sfinte Nichifor, iar lepra ți s-a făcut precum un nor pe limpezimile cerului, știind că nici o suferință nu este neștiută razelor și privirii atotcunoscătoare ale Dumnezeirii. Spală și întunericul nostru lăuntric, cu revărsările cele de lumină ale lacrimilor tale, ca lepădându-ne de poftele cele dobitocești, să ne învrednicim de hrana cea cuviincioasă omului – Trupul și Sângele Domnului Hristos.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Secera sfârșitului socotindu-o a fi neîncetat asupra ta, ți-ai gătit sufletul pentru întâlnirea cu Dumnezeul tău și Dumnezeul nostru, Sfinte Nichifor, trăindu-ți fiecare zi ca și cum ar fi cea din urmă. Miluiește-ne și pe noi cei cu mintea împrăștiată și care ne socotim a fi veșnici pe acest pământ, nepricepând că suntem cu totul subjugați poftei ochiului și trufiei vieții.
Slavă…
Lepra ți s-a făcut veșmânt de durere, prin care ai intrat în adâncurile inimii, Sfinte Nichifor, unde te-ai întâlnit prin stăruința rugăciunii cu Hristos cel răstignit și înviat. Curăță-mă și pe mine de solzii cei împietriți ai nesimțirii, ca dobândind primenire sufletească să lepăd viclenia și fățărnicia care umple cu stricăciune și nesfârșite gunoaie, viața mea.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Întru deschiderea brațelor tale la rugăciune cuprinzi toată firea omenească, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, și, tăinuind întru dragostea ta suspinele, încercările și suferințele a miliarde de oameni, ai îmblânzit și domolit durerile multor osteniți și împovărați ai lumii. Pentru aceea și noi îți încredințăm lacrimile noastre, știindu-te preaputernică în a le preschimba în bucuria învierii sufletești.
Cântarea a VI-a
Irmos: Doamne, Cela Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Tăciunii cei întunecați ai gândurilor materialnice și ai întristării, i-ai aprins cu focul Duhului Sfânt, Sfinte Nichifor, și, mistuindu-i cu vâlvătăile lacrimilor de pocăință, te-ai răcorit în văpaia cea neasemănată a strălucirii dumnezeiești. Pentru aceea, mulțime mare de oameni aleargă către ajutorul tău, știind că poposesc în brațele unui om care îi iubește mai mult decât își pot închipui.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Pe muntele curăției ai urcat purtând crucea răbdării, Sfinte Nichifor, și, fiind măcinat de durerile leprei precum grâul într-o moară, ai rodit întru omul cel dinăuntru lanurile grânelor dumnezeiești, care nu se lasă cunoscute și gustate decât întru lumina Soarelui Dreptății, Cel Care prin razele Sale, deopotrivă usucă și drojdia vicleniei, fățărniciei și a împuțitei mândrii.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Îmbrățișare feciorelnică și plină de bunătate ai dăruit lumii întregi, Sfinte Nichifor, căci rămânând tăinuit în odaia leprozeriei și încingându-te cu suspinul Duhului Sfânt, te pogorai cu Domnul până la temelia firii omenești, spre a sorbi mulțimea prihănirilor tuturor păcatelor și a te uni mai desăvârșit cu Cel Care în Ghetsimani a asudat și a plâns pentru noi cu lacrimi de sânge.
Slavă…
În temnița de o jumătate de veac a leprei, prin noianul de dureri purtate cu răbdare, te-ai făcut sălășluire a Sfântului Duh, Preacuvioase Nichifor, iar trupul tău ciopârțit de boală, a dobândit în ochii lui Dumnezeu limpezime de cleștar. Pentru aceea te-a și dăruit Domnul veacului nostru, cel plin de atâtea temnițe ale minții, ca să aflăm prin tine cheia slobozeniei lăuntrice.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Mila ta cea de necuprins cu mintea s-a făcut palat al oropsiților lumii, Pururea Fecioară Marie, căci toți cei care îți cer cu stăruință ocrotirea, dobândesc din bogăția lepădării de păcat. Nu înceta a pogorî în inimile noastre focul Evangheliei, ca și noi înseninându-ne în dragostea pentru semeni, să învățăm a cuprinde în rugăciune durerile și suspinele celorlalți.
Stihiră:
Am adormit în moleșeala păcatului, dar rugăciunile tale m-au deșteptat, Sfinte Nichifor, și lepădând visarea înșelăciunii, mi se dă a vedea lămurit lucrarea cea dumnezeiască a minunilor tale.
Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Nichifor, grabnic tămăduitorule, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Condac
glasul al 2-lea:
Trecând ca un viteaz prin durerile și cumplitele schilodiri ale leprei, te-ai avântat în împlinirea cuvintelor Evangheliei, Sfinte Nichifor, și te-ai făcut sălaș al Preasfintei Treimi, prin necurmata rugăciune și stăruință în răbdare. Pentru aceea te-ai și înveșmântat cu slava cea dumnezeiască și nematerialnică, purtând în trupul tău mult pătimitor strălucirea cea atotbiruitoare a Învierii lui Hristos.
Prochimen, glasul al 4-lea:
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.
Stih: Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?
APOSTOLUL
Preotul: Înţelepciune.
Din Întâia epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, citire (1, 18-31):
Dacă la săvârşirea paraclisului nu se află nici un preot ori diacon, Apostolul şi Evanghelia pot fi citite de către un simplu credincios, cu luare-aminte, cu smerenie şi dragoste.
Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: „Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o”. Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru cei chemaţi, şi iudei şi elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înţeleaptă decât înţelepciunea lor şi ceea ce se pare ca slăbiciune a lui Dumnezeu, mai puternică decât tăria oamenilor. Căci, priviţi chemarea voastră, fraţilor, că nu mulţi sunt înţelepţi după trup, nu mulţi sunt puternici, nu mulţi sunt de bun neam; ci Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe cei înţelepţi; Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari; Dumnezeu Şi-a ales pe cele de neam jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt, ca nici un trup să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Din El, dar, sunteţi voi în Hristos Iisus, Care pentru noi S-a făcut înţelepciune de la Dumnezeu şi dreptate şi sfinţire şi răscumpărare, pentru ca, după cum este scris: „Cel ce se laudă în Domnul să se laude”.
Preotul: Pace ţie, cititorule. Citeţul: Şi duhului tău. Aliluia…
EVANGHELIA
(Luca 17, 11-19)
Preotul: Cu înţelepciune drepţi, să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace tuturor. Credincioşii: Şi duhului tău. Preotul: Din Sfânta Evanghelie de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, citire. Credincioşii: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie. Preotul: Să luăm aminte.
În vremea aceea, pe când Iisus mergea spre Ierusalim şi trecea prin mijlocul Samariei şi a Galileii, intrând într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi care stăteau departe, și care au ridicat glasul şi au zis: Iisuse, Învăţătorule, fie-Ţi milă de noi! Şi văzându-i, El le-a zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Dar, pe când ei se duceau, s-au curăţit. Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Iisus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. Şi răspunzând, Iisus a zis: Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât numai acesta, care este de alt neam? Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pentru rugăciunile Preacuviosului Tău Nichifor, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, curăţeşte fărădelegile noastre.
Stihiră:
Cu brațele deschise spre cer te-a văzut ucenicul tău, Sfinte Nichifor, iar plutirea ta în văzduh în vremea rugăciunii și strălucirea dumnezeiască a feței tale, l-au încredințat că vezi surâsul lui Dumnezeu.
Preotul:
Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta. Cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări. Înalţă fruntea dreptmăritorilor creştini şi trimite peste noi milele Tale cele bogate. Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu folosinţele cinstitelor Puteri Cereşti celor fără de trup; pentru rugăciunile cinstitului, măritului Proroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale celor între Sfinţi Părinţilor noştri, mari dascăli şi ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur, Atanasie cel Mare, Chiril, Nicolae al Mirelor Lichiei şi Spiridon al Trimitundei, făcătorii de minuni; ale Sfinţilor, măriţilor, bunilor biruitori Mucenici; ale Sfântului Preacuviosului Nichifor cel Lepros, grabnicul tămăduitor; ale Preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtători Părinţilor noştri: Grigorie Decapolitul, Nicodim cel sfinţit şi Dimitrie cel Nou; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana; ale Sfântului (numele), a cărui pomenire o săvârşim astăzi şi pentru ale Tuturor Sfinţilor, rugămu-ne, Multmilostive Doamne, auzi-ne pe noi, păcătoşii, şi ne miluieşte pe noi.
Doamne miluieşte (de 12 ori).
Apoi ecfonisul:
Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni…
Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, credinciosul zice această rugăciune:
Voi trece ca o frunză uscată din această viață, Sfinte Părinte Nichifor, iar atunci zadarnic îmi va părea rău că am cheltuit în deșertăciuni răstimpul acestei viețuiri pământești. De aceea, azi vin înaintea ta și te rog, pune putere în mine ca să mă trezesc din nălucirile cele nebunești ale închinării la confort și desfătări trupești. De voiești, dăruiește-mi sănătate; de vrei, dăruiește-mi pace sufletească; dacă binevoiești, vindecă-mi orbirea inimii. Însă un lucru îți cer cu stăruință: dă-mi iubire de osteneală și de rugăciune, ca prin acestea intrând în lucrarea poruncilor Evangheliei, să mi se lumineze viața cu strălucirea cea dumnezeiască a cuvintelor Domnului Hristos, spre a se înțelepți până în sfârșit sufletul meu, cu binecuvântarea și puterea Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.
Doamne miluieşte (de 12 ori).
Cântarea a VII-a
Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Hrană de praznic și merinde pe cale te-ai făcut tuturor celor care pribegim în acest veac, Sfinte Nichifor, căci prin pilda răbdării și a nevoințelor tale ne umplem de nădejdea cea binecuvântată a harului lui Dumnezeu, care se face lucrător și în viețile noastre. Nu înceta a ne milui până la cea din urmă suflare a vieții noastre, ocrotindu-ne cu tăria rugăciunilor tale.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Miere adunată din mireasma florilor curăției și sălășluită în fagurele de ceară al trupului ți s-au făcut rugăciunile, Sfinte Părinte Nichifor, și, aprinzându-te cu focul Duhului Sfânt, ți-ai topit viețuirea în vederea Luminii celei nezidite a Preasfintei Treimi, prin a Cărei nețărmurite milostiviri învrednicește-ne și pe noi a ne împărtăși întru cunoștință cu Trupul și Sângele Domnului.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Sare a propovăduirii scoasă din străfundurile mulțimii pătimirilor pământești ne este viețuirea ta, Sfinte Nichifor, căci cufundându-te în rugăciunea văzătoare de Dumnezeu, ai adus lumii daruri care vor fi cunoscute îndeobște doar în vremea Judecății de Apoi. Presară și în mințile noastre cuvintele grăite în Evanghelie, ca dobândind neîmprăștiere în rugăciune, să arvunească închegare și statornicie și viața noastră lăuntrică.
Slavă…
Pâine coaptă în focul multor osteneli ni se înfățișează viața ta, Sfinte Nichifor, iar gustul ei cel dumnezeiesc ne curăță de împătimirile deznădejdii și ale necredinței, dăruindu-ne din sațiul odihnei în Dumnezeu. Primește și sărmana noastră rugăciune și, dăruindu-ne lumina cunoștinței, deschide-ne ochii spre a pricepe înșelările cele multe ale zilelor noastre.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Zările cele de necuprins cu mintea ale cunoștinței dumnezeiești se odihnesc pe umerii tăi, Născătoare de Dumnezeu, iar Heruvimii și Serafimii se sfiesc dinaintea strălucirii slavei tale. Pentru aceea și noi cei robiți întunericului minciunilor noastre, punem înaintea ta picături de lacrimi, cerând prin tine iertare Fiului tău și Dumnezeului nostru.
Cântarea a VIII-a
Irmos: Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Destăinuindu-ți gândurile Starețului tău, Sfântul Antim, și făcând ascultare fiind încredințat de sfințenia vieții lui, ai pornit pe urmele lui Hristos, Cel Care a făcut ascultare de Tatăl până la moarte și încă moarte pe Cruce. Luminează-ne și pe noi, ca prin amănunțita osebire a binelui de rău să cunoaștem pricinile păcatului și, lepădându-ne de ele prin puterea Spovedaniei, să ne slobozim de bezna patimilor.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
În focul cel dumnezeiesc al Sfintei Liturghii cufundându-te, ai aprins în tine tot ce ai trăit în afara Evangheliei, Sfinte Nichifor, și unindu-te cu cugetele și viețuirea lui Hristos, ți-ai deschis brațele inimii și ai cuprins în dragostea ta întreaga fire omenească, făcându-te asemenea cu Cel Care, din dragoste pentru om, a întins brațele sale pe Cruce și a pășit în moarte, nimicindu-o cu dumnezeiască viață.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Văzându-l strălucind pe Starețul Antim în vremea dumnezeieștii Liturghii, ai tăinuit în inima ta vederea slavei nematerialnice, Sfinte Nichifor, și, cerând cu stăruință mila lui Dumnezeu, la vremea rânduită te-ai împodobit și tu cu venirea Luminii celei nezidite. Pentru aceasta și noi cei pângăriți în funinginea păcatului, venim cu lacrimi înaintea ta, cerându-ți luminare sufletului și sănătate trupului.
Slavă…
Trupul și Sângele Domnului primindu-L întru cuviință și recunoștință, Sfinte Nichifor, s-a temeluit întru tine pământul cel nou al Ierusalimului de Sus, iar harul cuibărindu-se în miezul trupului tău, a ridicat către îndumnezeire suspinul tău, făurindu-ți din smerenie mireasmă a veacului ce va să fie. Pentru aceasta și mulțime de noroade aleargă către sfintele tale moaște, ca unele ce izvorăsc nenumărate minuni și binecuvântări.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Mărgăritar cu strălucire dumnezeiască al firii omenești te avem pe tine, Preacurată Fecioară Marie, tu fiindu-ne comoară a dragostei și a alinării în tulburările acestui veac. Spală-ne în lacrimi, Multmilostivă Maică, ca înnoindu-ni-se cu strălucire haina Botezului, să ne învrednicim a primi Trupul și Sângele minunatului tău Fiu și Dumnezeului nostru.
Stih: Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaslăvindu-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Irmosul:
Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a IX-a
Irmos: Spăimântatu-s-au cerurile şi marginile pământului s-au cutremurat, că Dumnezeu S-a arătat oamenilor în trup.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Ai băut până la fund paharul durerilor pământești și te-ai împuternicit ca un viteaz, Sfinte Părinte Nichifor, căci cu mintea lui Hristos ai săvârșit această nevoință, Duhul Sfânt sălășluind întru tine și deslușindu-ți toate subțirimile acestei căi. Pentru aceea și noi cei prunci cu mintea, ne veselim de biruința ta dumnezeiască și îți cerem să ne dăruiești acoperământul milei și a bunăvoirii tale.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Umplându-te încă din vremea viețuirii pământești de slava Învierii lui Hristos, s-a sfințit și trupul tău, Preacuvioase Nichifor, căci chiar dacă întru cele văzute erai schilodit și paralitic, înlăuntru erai pecetluit cu puterea purtării Crucii, dintru a cărei slavă și moaștele se fac binemirositoare. Picură în inimile noastre mirul cuvintelor Evangheliei, ca strămutându-ne din tărâmul păcatului, să dobândim lacrimi de umilință.
Stih: Sfinte Nichifor, tămăduiește sufletele și trupurile noastre.
Smerita ta îngropăciune s-a făcut într-o ceată de câțiva leproși, Sfinte Nichifor, dar Eumenie, ucenicul tău, știa că acela care este îngropat este sfânt înaintea lui Dumnezeu. De aceea și la vremea rânduită, când a dezgropat osemintele tale, l-ai binecuvântat cu valuri de bună mireasmă, spre a vesti lumii cele ce Domnul le-a făcut cu tine în taină, cât încă viețuiai pe pământ.
Slavă…
Făcându-se moaștele tale izvor de bună mireasmă și minuni, poporul dreptcredincios a alergat către tine cu rugăciune, Sfinte Părinte Nichifor, și, zugrăvindu-ți icoana în semn de cinstire, a mărturisit înaintea întregii Biserici puterea dată ție de Dumnezeu. Iar noi cei de peste vremi, auzind de strălucirea dragostei tale, te rugăm dăruiește-ne și nouă o boabă din ciorchinele cel preabogat și dumnezeiesc al minunilor tale.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu:
Mireasă nenuntită dăruită de firea omenească lui Dumnezeu, ne ești, Pururea Fecioară Marie, iar veșmântul tău cel dalb este plin de frumusețea și mireasma feciorelnicelor flori cerești. Miluiește-ne pe noi cei cu mintea pângărită de înfierbântările îndulcirilor pământești ca, încredințându-ne cu totul viața Fiului tău, să ajungem să gustăm nădejdea mântuirii, cea cu neputință de dobândit cu puteri omenești.
Apoi:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în Ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăţia, puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Apoi troparele, glasul al 6-lea:
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi, păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău; toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
A Născătoarei de Dumnezeu:
Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, căci tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Preotul zice ectenia: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…, la care îi pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul. Dacă paraclisul se săvârşeşte fără preot, aici vom zice: Sfinte Părinte Nichifor, grabnic tămăduitorule, milostiveşte-te spre robii tăi aceştia… şi pomenim numele celor pentru care ne rugăm. Doamne miluieşte (de 12 ori).
Şi se face otpustul:
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Nichifor cel Lepros şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.