ACATISTUL
SFÂNTULUI MITROPOLIT
ANTONIE DE SUROJ

 

După obișnuitul început, se zic:

 

Tropar

Cu lumina Sfântului Duh fiind proslăvită dragostea ta pentru Mântuitorul Hristos, ai revărsat în lume înțelepciune și îmbrățișare dumnezeiască, Sfinte Părinte Antonie, scoțând din întuneric nenumărate suflete și deschizând calea Crucii și a întâlnirii cu Domnul pentru cei cărora li se dăruia să guste din adâncimea cea limpede și dătătoare de viață a graiurilor tale.

 

Condac

Iubind omul cu plinătatea dragostei lui Hristos, te-ai pogorât cu lacrimile tale în străfundurile întunecate ale depărtării noastre de Tatăl, Sfinte Părinte Antonie, smulgând din împietrirea necredinței inimile noastre reci și neiubitoare. Curăță în focul Duhului Sfânt omul cel lăuntric, pentru ca, înnoindu-ne cu cugete și simțiri noi, să cunoaștem puterea rugăciunii și a răstignirii celei de toate zilele.

 

CONDACELE ȘI ICOASELE ACATISTULUI

 

Condacul 1

 

Arhiereu adevărat al Bisericii te cunoaștem pe tine, dumnezeiescule Antonie, căci, necurmat stând înaintea feței lui Hristos, ai lepădat toată fățărnicia închipuirii de sine și, în duh și în adevăr, te-ai lăsat cunoscut deplin de Dumnezeu. Iar El te-a umplut de slava Sa, care este izbânda cea adevărată împotriva morții și viața de taină a Bisericii, dintru care și noi voim să îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Icosul 1

 

Cu Dumnezeu fiind în toate clipele vieții, nu te-ai temut de nimic, Sfinte Părinte Antonie, ci cu vitejie ai înaintat prin împrejurările și valurile lumii, croindu-ți drum prin suflarea Duhului Sfânt. Pentru aceea și noi alergăm cu grăbire să ne hrănim din dumnezeieștile tale cuvinte, dragostea ta statornică încredințându-ne de puterea lăuntrică ce ți s-a dăruit, prin a cărei lucrare și noi dobândim har spre a grăi întru adevăr:
Bucură-te, corabie de lumină, care ne porți către strălucirile veșnice ale Soarelui Dreptății,
Bucură-te, prospețime a lucrării Duhului, care a povățuit spre Hristos mii de suflete,
Bucură-te, zâmbet al nădejdii, întru care s-au alinat cei osteniți de poverile veacului,
Bucură-te, veselie înflorită pe ramurile cele veșnice ale mărinimiei dumnezeiești,
Bucură-te, cântec dătător de viață, ale cărui note sunt toate lacrimi de pocăință,
Bucură-te, dor ce întâmpini cu zâmbet pe toți cei risipiți în depărtarea de Domnul,
Bucură-te, blândă poposire la ușa inimii, care ne trezește din somnul deșertăciunilor,
Bucură-te, cuvânt izbucnit în izvoare noi din limpezimea dumnezeieștilor noime,
Bucură-te, pescar ce iscusit împletești năvodul cel de aur al cuvintelor Evangheliei,
Bucură-te, inimă ce s-a unit și nu s-a mai despărțit de dragostea Crucii lui Hristos,
Bucură-te, ochi pătrunzător, care vede adâncurile chipului lui Dumnezeu dintru om,
Bucură-te, genunchi plecat în slujire, ce deschide pentru mulți calea pocăinței și a smereniei,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 2

 

Trecând prin vârtejurile și furtunile din lumea pământească, nu ai fost doborât de durere ori deznădejde, ci ai crescut ca un stâlp de lumină, Sfinte Părinte Antonie, Însuși Domnul făcându-te călăuză nemincinoasă pentru mulțime mare de suflete care sălășluiau în noaptea înstrăinării de duhul cel adânc al Evangheliei. Pogoară și în temnița inimilor noastre raza ce fărâmă orice zăvoare, ca, văzându-L pe Hristos Domnul strălucind dintru tine, să strigăm cu bucurie: Aliluia!

 

Icosul 2

 

S-a plecat Apusul spre asfințirea creștinismului, dumnezeiescule Antonie, dar, purtând întru tine razele întâlnirii cu Domnul, ai făcut să răsară Soarele Dreptății în inimile celor care Îl caută pe Hristos cu toate puterile sufletului. Pentru aceea și noi ne veselim de tine, că nu ești lup îmbrăcat în piele de oaie, ci, în chip nefățarnic, te pleci spre a ridica povara păcatelor noastre și, astfel, învățăm a-ți grăi cuvinte ale nădejdii:
Bucură-te, viteaz al Duhului, care nu se teme de prăpăstiile morții din sufletele noastre,
Bucură-te, bunătate înțeleaptă, care ne vede prin lumina neapusă a Împărăției Cerurilor,
Bucură-te, inimă în care s-a îmbrățișat Cerul cu pământul, zămislind chip al sfințeniei,
Bucură-te, veșmânt al slavei nezidite, ascuns în strălucirea tainică a chipului omenesc,
Bucură-te, tăcere care se avântă pentru noi, căzând înaintea picioarelor Domnului Hristos,
Bucură-te, prietenie nemuritoare, care ne însoțești cu rugăciune și har în călătoria vieții,
Bucură-te, masă plină de merindea veșniciei pentru toți cei înfrânți în pustiirea lăuntrică,
Bucură-te, grai înțelept, care ne revarsă în inimi șuvoiul înlăcrimat al cugetelor de pocăință,
Bucură-te, surâs mângâietor, întru care se ascunde plinătatea Crucii și a răstignirii inimii,
Bucură-te, privire care ne cunoaște adâncul sufletului și ne poartă până în limanul veșniciei,
Bucură-te, tărie și izbândă întru Duhul, care, în taină, s-a încununat cu spinii păcatelor noastre,
Bucură-te, rază a vieții ce ne veselește inimile, furând dintru noi puterea ucigătoare a păcatului,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 3

 

Pașii tăi prin această lume i-ai săvârșit însoțindu-i cu pomenirea numelui lui Dumnezeu, Sfinte Părinte Antonie; pentru aceea și Hristos S-a făcut Lumina călăuzitoare a ochilor tăi, deslușindu-ți osteneala dragostei Lui pentru Om și biruința Sa prin Cruce. Iar tu, pogorându-te în iadul tuturor oamenilor pe care El ți i-a adus înainte, te-ai întâlnit în fiecare dintre noi cu strălucirea cea veșnică a Învierii, spre a-I cânta Domnului în taină și cu nesfârșită recunoștință: Aliluia!

 

Icosul 3

 

Ai priceput de tânăr că lacrimilor și suspinărilor tale nu le era cu putință să stingă puterea morții, minunatule Antonie; pentru aceea, atunci când Hristos ți-a venit alături, I te-ai încredințat deplin Lui, pricepând că El nu dăruiește nici izbânzi ieftine, nici slavă deșartă, nici îndulciri pământești, nici alte mărunțișuri lumești. Așa te-ai dăruit pe de-a-ntregul Domnului, iar El ți-a făcut cunoscută slava Învierii Sale din morți, după care și noi suspinând, îți grăim:
Bucură-te, palmă străpunsă de bogăția morții noastre, spre a ne ridica privirile spre Dumnezeu,
Bucură-te, sete neostoită, care cere și primește de la Domnul cuvânt de mântuire pentru fiecare,
Bucură-te, braț puternic și blând, mișcat de destoinicia slujirii fraților mai mici ai lui Hristos,
Bucură-te, săgeată care pogoară din înalturile rugăciunii ca să nimicească mâhnirile noastre,
Bucură-te, sănătate și voioșie a duhului, care ne mijlocești trezvie întru adunarea minții,
Bucură-te, orologiu care ne măsoară cu veșnicia fiecare gând și faptă săvârșite pe pământ,
Bucură-te, martor luminat al ridicării din moarte și al unirii cu Dumnezeu a multor semeni,
Bucură-te, stea călăuzitoare, ale cărei raze străjuiesc cărarea cea strâmtă, deschisă de Cruce,
Bucură-te, carte, ale cărei litere alcătuiesc cuvinte de mijlocire pentru întreaga fire omenească,
Bucură-te, freamăt de lumină ce pogoară în inimile celor năpădiți de necazuri și dureri,
Bucură-te, moară care macină mărunt cuvintele dumnezeiești spre a le face hrană tuturor,
Bucură-te, poartă larg deschisă pentru toți cei ce voiesc a cunoaște adâncimile Ortodoxiei,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 4

 

Iubind desăvârșit Biserica lui Hristos, nu ai pregetat a le săvârși pe toate înaintea feței lui Dumnezeu, Sfinte Părinte Antonie; pentru aceea și Domnul a fost neîncetat cu tine și a plinit în rugăciune suspinurile tale pentru depărtarea firii omenești de Tatăl, și, mistuindu-ți lacrimile prin bucuria străluminată a Învierii Sale din morți, te-a cuprins în slava cea veșnică a Preasfintei Treimi, întru a cărei strălucire, cetele îngerești cântă neîncetat: Aliluia!

 

Icosul 4

 

S-au prelins șiroaiele lacrimilor tale pe jertfelnicul lui Dumnezeu și, cufundându-te cu totul în tăcerile dumnezeiești, Sfinte Părinte Antonie, ai tăcut întru liniștea și pacea de mai dinainte de toată zidirea, privindu-L pe Domnul și lăsându-te deplin cunoscut de El. Mângâie și temeluiește cu bunătatea ta netocmirea noastră lăuntrică, pentru ca ridicându-ne din neorânduiala omului celui vechi, să gustăm din viața Evangheliei și să dobândim îndrăzneala de a-ți cânta:
Bucură-te, fulger care spinteci norii deznădejdii și ne luminezi adâncurile conștiinței,
Bucură-te, bunătate străvăzătoare, prin care mulți s-au temeluit în viețuirea ortodoxă,
Bucură-te, casă a ospeției, întru care au fost primiți deopotrivă bogatul, săracul și pribeagul,
Bucură-te, priveghere statornică în rugăciune, a cărei dragoste se revarsă către tot omul,
Bucură-te, mână sfântă, prin care s-a săvârșit ridicarea multora din bezna și moartea lăuntrică,
Bucură-te, ctitorie a Răsăritului Celui de Sus, așezată în inima Apusului însetat de Dumnezeu,
Bucură-te, iscusință în rugăciune, prin care neîncetat și deplin te înfățișezi înaintea Domnului,
Bucură-te, însoțire îndelungată a celor care suspină după unirea desăvârșită cu Hristos,
Bucură-te, icoană adânc zugrăvită în inimile celor care te-au cunoscut încă din timpul vieții,
Bucură-te, întâmpinare rugătoare, care aduce multă limpezime în viețile noastre tulburi,
Bucură-te, povățuitor adevărat, a cărui lumină îi vădește deplin pe stărețeii cei închipuiți,
Bucură-te, dragoste și unire nemincinoase, izvorâte din adâncimile line ale cugetului sobornicesc,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 5

 

Ai iubit desăvârșit Evanghelia și pe Cel Care a adus-o în lume, Sfinte Părinte Antonie, căci ai cunoscut că puterea Tatălui se arată în cuvintele Fiului, întru săvârșirea Duhului Sfânt. Pentru aceea plânsul și lacrimile tale s-au adâncit până în temelia cea una a firii omenești și, spălându-ne pe toți întru noianul suspinul tău, ne-ai cutremurat și ne-ai trezit din somnul nesimțirii, punându-ne dinaintea feței lui Dumnezeu, ca, prin lacrimi de recunoștință, să însetăm după pocăință și să învățăm a grăi Tatălui: Aliluia!

 

Icosul 5

 

Din copilărie ai cunoscut nevoile și nestatornicia acestei lumi și n-ai voit pentru tine îndulcirile pământești, Sfinte Părinte Antonie, știind că toate se termină la groapă și nimeni nu poate strămuta în veșnicie nici măcar un fir de nisip sau o adiere de vânt. Pentru aceea ai ales a sta în fiecare clipă dinaintea lui Dumnezeu, și astfel ai făcut să strălucească și spre noi veșnicia prin chipul tău, iar acum să îți putem grăi:
Bucură-te, inimă întru care s-au adunat bogățiile nemuritoare ale Învierii lui Hristos,
Bucură-te, deslușire statornică și luminoasă a neprețuitelor înțelesuri ale Evangheliei,
Bucură-te, dragoste părintească, întru care ai născut în duh fii și ucenici ai lui Hristos,
Bucură-te, iscusit doctor, care știi cum să cureți și să vindeci adâncurile sufletului omenesc,
Bucură-te, ocrotitor neobosit al sincerității și al celor care nu-și calcă în picioare conștiința,
Bucură-te, slujire fără preget a semenilor pentru izbăvirea din ghearele închipuirii de sine,
Bucură-te, stăruitoare trudă și sudoare, prin care s-a clădit rugăciunea cea de fiecare zi,
Bucură-te, învățător plin de dragoste pentru cei care buchisim împlinirea poruncilor,
Bucură-te, luptător neobosit pentru apropierea noastră de Trupul și Sângele Domnului,
Bucură-te, praștie a cuvântului blând, care lovește în moalele capului gândul cel trufaș,
Bucură-te, dar al dragostei pentru oameni, prin care cunoșteai adâncurile conștiințelor,
Bucură-te, iubitor de adevăr și viață în duh, neîmbâcsit și neacrit de împlinirea literei,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 6

 

Întru pecetea cea tainică a săvârșirii Liturghiei, te-ai adâncit în rugăciune și înfățișare dinaintea lui Hristos și, urmându-I în Ghetsimani și pe Cruce, ai cunoscut până la capăt sângiuirile și durerile Fiului lui Dumnezeu. Și astfel, trecând prin neputința deplină a morții, Sfinte Părinte Antonie, te-ai pogorât cu Domnul la iad și printru El ai nimicit, mai presus de vreme, lucrăturile morții din toți cei pe care Duhul Sfânt i-a încredințat rugăciunilor tale dintru sfătuirea Tatălui. Iar noi, amuțiți de uimire, tăcem grăind: Aliluia!

 

Icosul 6

 

Mila ta cea izvorâtă din Evanghelia Fiului, a lucrat pentru noi cuvânt întremător și deplin luminător, arhiereule al lui Hristos, Antonie, adeverindu-ne iarăși și iarăși slobozenia ce o vrea Tatăl pentru noi și setea neostoită a Duhului Sfânt de a ne dărui dumnezeiasca înfiere. Și chiar dacă, înaintea strălucirii tale nepământești, ca iarba uscată se fărâmă cugetele noastre, cu sfântă nădejde cutezăm a-ți grăi:
Bucură-te, picior ce aleargă degrab în ajutorul inimilor secătuite și împovărate de fărădelegi,
Bucură-te, băutură tămăduitoare, care ne veselește cu dulceața noimelor dumnezeiești,
Bucură-te, zăpadă care acoperă necurățiile noastre și se preschimbă în lacrimi de pocăință,
Bucură-te, adiere a primăverii lăuntrice, cu a cărei venire simțim căldura Duhului Sfânt,
Bucură-te, râu de lacrimi, trecut prin dogoarea ispitelor, care ne stâmperi arșița sufletească,
Bucură-te, belșug al roadelor celor din trezvie și din smerenia cea îndelung răbdătoare,
Bucură-te, înmiresmare a minții și a inimii, care învață neîncetata pomenire a lui Hristos,
Bucură-te, văpaie a plânsului lăuntric, ce ne pogoară lumina cea neapusă a Împărăției,
Bucură-te, bucurie a vieții înseninate de roadele cele nemărginite ale Învierii Domnului,
Bucură-te, biruință asupra cugetului lumesc, mijlocindu-ne și nouă înstrăinarea de păcat,
Bucură-te, leac curățitor și puternic pentru mulțime de beteșuguri sufletești și trupești,
Bucură-te, flacără ce nu se mistuie și nu poate fi stinsă de bezna stăpânitorului acestei lumi,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 7

 

Penița cea sfântă a cuvintelor tale potopește cu înțelesuri de bucurie inima noastră adâncă, Sfinte Părinte Antonie, și, pecetluite fiind cu lumina Duhului, graiurile tale dăruite de Sus ni se fac călăuze în feluritele împrejurări ale vieții. Ridică dimpreună cu noi povara îndurerărilor și a amărăciunilor, ca, veselindu-ne de prietenia ta jertfelnică și statornică, să mulțumim Părintelui Ceresc pentru că te-a dăruit Bisericii lui Hristos, iar pe noi ne-a învrednicit a-I cânta: Aliluia!

 

Icosul 7

 

Ai urmat lui Hristos în cuvânt și faptă și ai iubit sărăcia deplină și traiul smerit, dumnezeiescule Antonie, iar Domnul, primind lacrimile tale de pocăință și mijlocirile pentru oameni, ți-a dăruit cugetele minții Sale, prin care te-ai făcut deplină îmbrățișare a firii omenești, revărsând dragostea ta peste îngrăditurile cele firești ale timpului. Iar noi, cei cu totul nevrednici, care suntem făcuți părtași la adâncul lacrimilor tale, plecăm capetele noastre la pământ și, din pulberea țărânei, îți grăim:
Bucură-te, trandafir ce poartă mireasma Duhului Sfânt și e plin de roua feciorelnică a curăției,
Bucură-te, potir limpede, în care ai învățat să aduni curgerea durerilor întregii firi omenești,
Bucură-te, dreaptă judecată, care, ca un bisturiu, ne curăță toate puroaiele morții sufletești,
Bucură-te, cumpătare și bună măsură în purtarea nevoințelor și a ostenelilor cu folos,
Bucură-te, milă împletită cu purtare de grijă pentru tot cel ce are trebuință de ajutor,
Bucură-te, pământ reavăn, ce ne cheamă să cunoaștem rodnicia umilinței și a rugăciunii,
Bucură-te, măciniș al dragostei, care preschimbă în pâine dulce graiurile Evangheliei,
Bucură-te, slavă și bucurie îmbrățișate de petalele darurilor înțelepciunii feciorelnice,
Bucură-te, zbor lin către adâncurile fără seamăn ale smereniei Fiului lui Dumnezeu,
Bucură-te, revărsare pogorâtă din Cer, care ne stinge vâlvătaia răutății și a ispitelor,
Bucură-te, prescură înmulțită de Domnul pentru toți cei ce flămânzim după Adevăr,
Bucură-te, palmă primitoare de Dumnezeu, care neîncetat îi adună pe fiii cei risipitori,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 8

 

Ca într-un potir s-au adunat în inima ta mulțimea de lacrimi și suspinuri ale lumii și, primindu-le pe toate, Sfinte Părinte Antonie, le-ai ridicat înaintea feței lui Hristos, a Celui Care S-a pogorât la iad, pustiindu-l și zdruncinându-l din temelii. Iar Domnul te-a învățat a păși în adâncurile smereniei Sale și a îmbrățișa întreaga fire omenească prin puterea cea de necuprins a Duhului Sfânt, adunând astfel la sânul tău toți oamenii și înfățișându-i Tatălui pe calea deschisă de Fiul. Iar noi, ca unii care ne știm cu totul nevrednici de mila Preasfintei Treimi, în șoapta inimii, grăim: Aliluia!

 

Icosul 8

 

Cuvântul tău cel bogat în slavă veșnică, a cunoscut adâncurile pogorârii lui Dumnezeu, Sfinte Părinte Antonie, și, prin graiurile tale, i-ai făcut părtași Cerului pe pământeni, deslușindu-ne cărările cele minunate, răsărite din Evanghelie. Iar noi, ca unii care suntem și săraci la minte și morți cu duhul, ne veselim de zorii veșniciei care răsar de pe buzele tale și, prin recunoștință, ne dăruiesc grai de laudă și prețuire, prin care mărturisim:
Bucură-te, val înalt și limpede, care ne cuprinde cu bucuria curățării de toate fărădelegile,
Bucură-te, fior ce cutremură amorțirea vieților noastre și ne trezește din somnul păcatului,
Bucură-te, funie a milei împletite cu pace și surâs, întinsă celor ce zac înecați în lacrimi,
Bucură-te, grabnic vindecător al rănilor celor care se izbesc de toate tăișurile răutății,
Bucură-te, tăcere adâncită în negrăire spre a sta deplin înaintea privirii Celui Ce Este,
Bucură-te, fericire adâncă, izvorâtă din unduirile cele neasemuite ale milei lui Hristos,
Bucură-te, sămânță a veșniciei, presărată în întunecimile ungherelor noastre sufletești,
Bucură-te, bunătate răsfirată cu lumină peste toți cei ce iubesc frumusețea graiurilor tale,
Bucură-te, copcă măiestrită în înghețul necredinței spre izbăvirea celor ce vor mântuire,
Bucură-te, liniște ce topești îndoiala lăuntrică și ne strămuți în viața cea nouă a Liturghiei,
Bucură-te, răbdare ce aduni una câte una lacrimile oamenilor, purtându-le în suspinul tău,
Bucură-te, undiță a cuvântului dumnezeiesc, ce întinde spre noi firul de aur al Evangheliei,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 9

 

Călător ai fost pe acest pământ și, cu osteneli apostolești, ai dăruit sămânța cea neprețuită a Evangheliei, dumnezeiescule Antonie, umplând nenumărate inimi cu tezaurul cel nepieritor al cugetelor lui Dumnezeu, iar, cu purtările tale nefățarnice, ai adeverit atât neîncetatul dor după Domnul, cât și vederea nețărmuritei lumini a Împărăției Cerurilor, întru ale cărei raze e țesut veșnicul: Aliluia!

 

Icosul 9

 

În Londra, în Catedrala Maicii lui Dumnezeu și a tuturor Sfinților, ai fost deopotrivă arhiereu și paznic, și om bun la toate, dumnezeiescule Antonie, înveșmântându-te cu totul în smerenia slujirii și nepurtându-te ca un prinț al Bisericii. Pentru aceea și Hristos a iubit inima ta adâncă și te-a proslăvit cu strălucirea Sa cea nemuritoare, deschizând inimile celor ce ascultau graiurile smereniei tale și pricepeau că minunata ta noblețe era a unuia care a dobândit înfierea dumnezeiască. Iar noi, ca unii care ne știm a fi cu viață smintită, te rugăm, nu te scârbi de trufia noastră lăuntrică, ci primește aceste cuvinte de mulțumire:
Bucură-te, picături de lacrimi și sudoare, presărate pe calea rugăciunilor tale pentru noi,
Bucură-te, grâu ales și plin de saț, din jitnița dumnezeieștilor propovăduiri ale Duhului,
Bucură-te, scaun ce îi ridică în odihna smereniei pe cei ce se zvârcolesc în colbul patimilor,
Bucură-te, scăriță pusă înaintea micimii noastre sufletești, ca să ne porți cu ea spre Ceruri,
Bucură-te, linguriță plină de mireasma Euharistiei, întinsă spre îndumnezeirea omului,
Bucură-te, rugăciune plină de văpaie, care ne mistuie bădărănia nesimțirii lăuntrice,
Bucură-te, plai înverzit cu strălucirea bucuriilor cerești și a noimelor dumnezeiești,
Bucură-te, car de foc, ce ne poartă mintea către porțile luminii celei pururea fiitoare,
Bucură-te, piatră de hotar, ce pune stavilă în calea nesimțirii și a uitării de Dumnezeu,
Bucură-te, păstor iscusit, ce nu se tulbură de urletele înfricoșate ale patimilor omenești,
Bucură-te, țarc al cugetelor sfinte, întru care saltă ca niște miei graiurile de rugăciune,
Bucură-te, pas străveziu ce ne deschide și nouă umbletul pe cărarea cea strâmtă a Crucii,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 10

 

Niciuna din mișcările sufletului omenesc nu-ți este străină, dumnezeiescule Antonie, căci, cernându-le pe toate prin Evanghelie, ai cunoscut desăvârșit și neputința omenească, și trebuința pogorârii la iad a Domnului Hristos. Apoi, unindu-te cu El prin săvârșirea euharistică și plinirea poruncilor, ți-a dăruit Mântuitorul mintea, inima și ochii Săi, iar tu, ca unul ce ai fost înțelepțit prin lucrarea smereniei dumnezeiești, ți-ai ascuns viața cu Hristos în Dumnezeu și, prin lacrimile mijlocirilor tale, ai adus pe buzele noastre cântarea: Aliluia!

 

Icosul 10

 

Tăcerea ta înaintea lui Dumnezeu, Sfinte Părinte Antonie, a născut cuvântul cel făcător de viață, pe care l-ai întins ca pe o mână izbăvitoare celor care se cufundau în valurile nămoloase ale deznădejdii și ale poftelor lumii. Izbăvește-ne și pe noi din marea de întinăciuni, în care, ca niște bezmetici, ne năpustim în fiecare zi, pentru ca, astfel slobozindu-ne din înșelăciunile stăpânitorului acestui veac, întru adevăr și cunoștință, să îți putem grăi:
Bucură-te, belșug de bunătăți, dăruite celor amărâți de nesfârșitele minciuni ale lumii,
Bucură-te, pleoapă care cuprinde nemărginitul senin al Împărăției Preasfintei Treimi,
Bucură-te, trâmbiță care răsună peste veacuri în rugăciunea pentru firea omenească,
Bucură-te, oglindă în care vedem frumusețea veșnică a chipului lui Dumnezeu din om,
Bucură-te, condei ce s-a făcut izvor al Duhului Sfânt și a scris cu foc în adâncul inimilor,
Bucură-te, prohodire a morții cugetelor noastre spre a ne umple de slava Învierii lui Hristos,
Bucură-te, trezvie dăruită spre a pricepe cât este de scurtă viețuirea omului pe acest pământ,
Bucură-te, izbândă nemuritoare a Evangheliei, lucrată cu o inimă ce niciodată nu s-a dat bătută,
Bucură-te, țurțure primăvăratic, ce se topește și stinge clocotul înfierbântat al poftelor noastre,
Bucură-te, havuz al curăției, întru care ne spălăm de toate năravurile și cugetele veninoase,
Bucură-te, alergare cumpănită, care cunoaște statornicia în dragostea Fiului lui Dumnezeu,
Bucură-te, fântână de rouă, adâncită în tărâmul și răcoarea plină de odihnă a Sfântului Duh,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 11

 

Iubindu-L cu toate puterile tale pe Hristos, dar și pe noi, oamenii, ai luat asupra ta osânda tuturor fărădelegilor noastre, Sfinte Părinte Antonie, și pocăindu-te pentru noi înaintea Tatălui, ai dobândit desăvârșita unire cu Fiul prin îmbrățișarea cea de neuitat a Sfântului Duh. Prinde mâinile noastre slăbănogite de fărădelegi, și, scoțându-ne din valurile nestatornice ale cugetelor pământești, așează-ne pe temelia cea nemuritoare a credinței în Hristos Domnul, Singurul Care cunoaște deplin pecețile adânci ale cântării: Aliluia!

 

Icosul 11

 

Paznic ai fost al locașului în care slujeai, iar plata pentru traiul tău o dobândeai din acest salariu, Sfinte Părinte Antonie, iubind sărăcia cea de bunăvoie și, prin rugăciunile tale străvăzătoare, pocăindu-te pentru toți fiii de peste vremi ai Bisericii Dreptmăritoare. Pentru aceea ai și fugit de împodobirea cu zorzoane, bineștiind că, nimic în afară de pocăința pentru întreg neamul omenesc, nu poate îndreptăți înveșmântarea cu odăjdiile arhierești ale smereniei lui Hristos. De aceea și inimile noastre, fiind luminate de slujirea ta cea nefățarnică, deopotrivă suspină și se umplu de voioșie, grăind:
Bucură-te, fereastră deschisă către strălucirea nemărginită a Învierii Fiului lui Dumnezeu,
Bucură-te, punte a credinței, care ne trece peste prăpădul năpastelor și al vitregiilor veacului,
Bucură-te, grai șugubăț ce, prin zâmbet, adună mintea din împrăștiere spre a o uni cu Domnul,
Bucură-te, tărie și izbândă pentru cugetul preoției împărătești, lucrat prin multă stăruință,
Bucură-te, întremare și luminare a vieților noastre vătămate și putrezite de multele păcate,
Bucură-te, vâlvătaie încinsă pentru agoniselile stricăcioase ale împătimirilor materialnice,
Bucură-te, foc al cuvântului dumnezeiesc, ce nimicește mulțimea bârfelilor noastre șușotite,
Bucură-te, borangic de aur, țesut minunat în graiul mărturisitor al Dumnezeirii lui Hristos,
Bucură-te, sabie lucrătoare și ascuțită, care curăță încăierările lăuntrice cu semenii noștri,
Bucură-te, pernă a blândeții, care te faci odihnă pentru neîmblânzirea cugetelor noastre,
Bucură-te, cuvânt bărbătesc ce nu se lasă înduplecat de alintările care slăbănogesc inima,
Bucură-te, sfat plin de cereasca slavă, care nimicește orice sfadă și dezbinare lăuntrică,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 12

 

Adeseori tălpile încălțămintelor tale erau găurite, Sfinte Ierarhe Antonie, dar asta nu-ți era nicidecum pricină de tulburare, știind că toată strădania și alergarea ta se săvârșește din dorul după frumusețea cea de necuprins a chipului lui Hristos. Pentru aceea și fața ta strălucea încă de pe pământ cu lumina cea neapusă, descoperindu-se inimilor celor care se încredințau rugăciunilor și povățuirilor tale și învățau puțin câte puțin cântarea: Aliluia!

 

Icosul 12

 

Ți-ai știut mai dinainte ziua sfârșitului pământesc, dumnezeiescule Părinte Antonie, și, când a sosit ceasul să te desparți de trup, te-ai strămutat întru lumina Celui pe Care L-ai mărturisit prin toate cuvintele și făptuirile tale; iar acum Îl vezi de-a pururi pe Hristos Domnul și te pogori dimpreună cu El și cu toți Sfinții în iadul nostru lăuntric spre a ne dărui biruința asupra morții și cunoștința cea din lucrarea Evangheliei, pentru care mulțumim cu lacrimi și îți zicem:
Bucură-te, cântar în care suntem măsurați cu greutatea chipului lui Dumnezeu din om,
Bucură-te, tămăduire sfântă pentru rămășița cea batjocorită a chipului nostru lăuntric,
Bucură-te, alabastru întru care s-au adunat suspinurile multor suflete chinuite de necredință,
Bucură-te, iubire pentru Sfânta Cruce, care nu ne lasă să huzurim în îndulcirile veacului,
Bucură-te, credincioșie față de Domnul, ce stârpește tâlhăria și nedreptatea omenească,
Bucură-te, mărinimie cerească, ce a udat cu lacrimi de pocăință inima noastră hapsână,
Bucură-te, deplină bizuire în harul Duhului, întru care ai izbândit cu blândețe și simplitate,
Bucură-te, milă vie și preacurată, care spală fața noastră înnegrită cu urâciune de tăciune,
Bucură-te, casnic al lui Dumnezeu, care cunoaște căile cele tainice ale lucrărilor Domnului,
Bucură-te, avuție îmbelșugată, care nu se scârbește niciodată de calicia noastră sufletească,
Bucură-te, dovedire și încredințare deplină a vieții celei fără de sfârșit, izvorâte din Evanghelie,
Bucură-te, vultur care zboară întru bolțile smereniei, gustând din zăpezile oglindirilor cerești,
Bucură-te, Sfinte Părinte Antonie, prieten al lui Dumnezeu și al oamenilor, ale cărui mijlociri străbat toate veacurile!

 

Condacul 13

 

O, Sfinte Părinte Antonie, cântecul dragostei tale dumnezeiești străbate toate veacurile și varsă lacrimi de pocăință în toate inimile și în toate locurile unde omul s-a despărțit de Tatăl, tămăduind și curățind firea omenească, și îmbrățișându-o cu nemuritoarea slavă a Învierii. Pentru aceea și Domnul Hristos ți-a dăruit zâmbetul Său veșnic, Duhul Sfânt te îmbrățișează de-a pururi, iar Tatăl privește adâncul ochilor tăi ca ale unui fiu iubit. Iar noi, minunându-ne și bucurându-ne de unele ca acestea, râvnim graiul cântării: Aliluia!

 

Apoi iarăși se zic icosul și condacul întâi,
iar apoi această
Rugăciune către Sfântul Mitropolit Antonie de Suroj

 

Sfinte Părinte Antonie, viața ta a fost o mărturie adâncă a nemuritoarei prietenii dintre Dumnezeu și om, iar graiurile și slujirea ta au dăruit mângâiere și luminare multor semeni care și-au găsit făgașul întâlnirii inimii lor cu Dumnezeul cel Viu. Mulțimea ostenelilor și a milelor tale au curs încă din timpul vieții precum o cascadă de smerenie, înțelepciune și bunătate peste toți cei care aveau trebuință să cunoască frumusețea Împărăției Cerurilor, care este tăinuită în lăuntrul omului. Acum, când te afli întru slava cea pururea fiitoare a Împărăției și ai părtășia deplină la dumnezeiasca fire, privirea și dragostea ta nu mai poate fi mărginită de timpul, locul sau împrejurările din lumea pământească. Pentru aceea plecăm genunchii noștri înaintea smereniei tale și te rugăm, dăruiește-ne și nouă un strop din bucuria trăirii prezenței Domnului Iisus, ca, răsărindu-ne lăuntric slava cea tainică a dragostei Preasfintei Treimi, să gustăm și să dobândim din strălucirea neasemuită a razelor veșnice ale Învierii lui Hristos din morți. Înnoiește deplin inima noastră ce zace în mâhnire și suspinare, iar, cu mărinimia ta dumnezeiască, ocrotește-ne și poartă-ne viețile prin noianul de frumusețe al Evangheliei, ca și noi să învățăm, puțin câte puțin, a vedea lumea cu ochii lui Hristos, Cel Care vine și Se sălășluiește întru cei ce, cu toate puterile lor, iubesc mai mult Lumina decât întunericul. Sporește-ne înțelepciunea cea din săvârșirea poruncilor lui Hristos, ca astfel să cunoaștem nemijlocit Dumnezeirea Lui, întru Care Tatăl și Duhul sunt deopotrivă, dimpreună lucrând veșnica Lor dragoste pentru Om. Amin.

 

Și se face otpustul:

 

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Părinte Antonie de Suroj și ale tuturor Sfinților, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.