Rugăciune către Sfântul Efrem cel Nou,

grabnicul ajutător al celor aflați în deznădejde

și care caută dragostea lui Dumnezeu

Oare cum ar fi dacă am putea simți suspinul tuturor oamenilor de pe pământ? Dacă le-am ști toate gândurile, toate durerile și întreaga viață mai bine decât și-o cunosc ei înșiși? Cum ar fi dacă nu am putea să răbdăm suferința vreunui semen fără să ne doară pe noi înșine însutit? Cum ar fi să-i iubim pe ceilalți înmiit mai mult decât pe noi înșine? Cum ar fi dacă ne-am simți nedespărțiți de fiecare om care a fost, este și va mai fi pe acest pământ? Cum ar fi dacă ne-am împărtăși din blânda Lumină dumnezeiască, iar mintea și inima noastră s-ar lărgi atât de mult, încât să cuprindă suspinul și durerea întregii făpturi?

Noi nu cunoaștem din trăire cum sunt aceste lucruri, însă tu, Sfinte Mare Mucenice Efrem, le cunoști preabine. Aceasta este însăși viața ta, sălășluirea ta întru Duhul Sfânt, părtășia ta necurmată la dumnezeiasca fire.

De aceea noi, mii și mii de oameni, te chemăm, știind că ne ești mai aproape decât aerul pe care îl respirăm, decât lumina pe care o vedem, decât chipul celui mai drag om pe care îl avem. Pentru aceasta te-ai și făcut nădejdea și bucuria noastră, căci aici și acum, în orice zi și pretutindeni, auzi rugăciunile noastre și ne răspunzi tuturor. Iar spre mângâierea și tămăduirea sufletească, dar și spre întărirea noastră în credință, ne-ai dăruit cuvânt temeluitor și limpezitor, privindu-ne inimile și grăindu-ne așa:

„De ce plângi? Oprește-te din plâns și ascultă ce-ți voi spune! Eu sunt Sfântul Efrem. Dragostea pe care tu o cauți – dragostea cea adevărată – o are numai Dumnezeu. El o dă tuturor făpturilor Sale, care Îl iubesc pe Dânsul și pe care și El le iubește. Acum am venit ca să-ți binevestesc despre dragostea lui Dumnezeu către tine. Atunci când ai această dragoste, nu trebuie să-ți fie frică de nimic, nici măcar de moarte! Dragostea lui Dumnezeu poate să te izbăvească și să te ferească de necazuri și boli. Ea te poate păzi întocmai ca un zid, pe care nu-l va dărâma nici un om. Să fii cu multă luare aminte, până în ultima zi a vieții tale, ca să nu schimbi dragostea lui Dumnezeu pe iubirea omenească”.

Cu sfintele tale mijlociri, fă ca aceste cuvinte să se împlinească și în viețile noastre, Sfinte Părinte Efrem, pentru ca astfel să gustăm din dragostea cea care nu cade niciodată, izvorâtă din Tatăl, strălucind întru Fiul și dăruită nouă prin Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.